Cum tratați un "ochi leneș"

Copilul nu s-a plâns niciodată că ar vedea încețoșat sau că l-ar durea ochii. Dar, la un moment dat, părinții observă că ochii nu se mișcă simultan în aceeași direcție. Este semnul evident că cel mic suferă de ambliopie sau "ochiul leneș", cum mai este denumită afecțiunea.

Ambliopia este o afecțiune a sistemului vizual, caracterizată prin slăbirea simțitoare a vederii. De regulă, este dezvoltată încă de la naștere. Dar copilul nu resimte niciun disconfort, vede bine când are ambii ochi deschiși, astfel că nu acuză niciun simptom și nici părinții nu se îngrijorează. Explicația, potrivit medicilor oftalmologi, este capacitatea creierului de a "selecta" imaginea corectă. Astfel, creierul ignoră imaginile de la nivelul ochiului cu probleme și le percepe numai pe cele de la ochiul sănătos. De aceea, afecțiunea este greu de depistat.
Părinții încep să se îngrijoreze abia când observă semne precum: ochii nu se mișcă simultan în aceeași direcție, nu fixează același punct, în același timp, copilul întoarce capul sau îl ridică pentru a privi ceva sau resimte durere când unul dintre ochi este acoperit. Acestea sunt simptomele "ochiului leneș" și semnalul că trebuie consultat un oftalmolog.

Cauzele "ochiului leneș"
Potrivit specialiștilor, aproximativ 4% dintre copii suferă de această afecțiune, care este însoțită, în majoritatea situațiilor, și de alte boli ale sistemului vizual, care de altfel, duc la dezvoltarea ambliopiei. Poate fi vorba de strabism, miopie sau astigmatism. În cazuri rare, poate fi cauzată de o afectare a cristalinului sau a corneei, care împiedică lumina să pătrundă în globul ocular. Deși rare, aceste cazuri sunt grave și pot duce la pierderea iremediabilă a vederii.
De aceea, specialiștii recomandă un consult oftalmologic cât mai devreme posibil.
"Niciun copil nu este prea mic pentru a fi examinat de un oftalmolog și examinarea poate fi efectuată oricând apar suspiciuni în legătură cu sănătatea ochilor lui", afirmă medicii.

Terapie până la vârsta de 9 ani
Pentru a avea succes, tratamentul trebuie să vizeze atât "ochiul leneș", cât și cauza care a dus la dezvoltarea bolii. Se poate apela la constrângerea ochiului leneș să devină mai puternic, și anume se acoperă ochiul sănătos cu un plasture. Astfel, creierul este forțat să folosească și să dezvolte o mai bună vedere și în ochiul cu probleme. Aceasta este cea mai obișnuită metodă de tratament, bolnavul trebuind să poarte plasturele, uneori, și câteva luni. Alte metode sunt purtarea unor lentile de contact opace, folosirea unor picături pentru ochi sau a ochelarilor. În cazul cataractei sau a altor forme de strabism, poate fi necesară intervenția chirurgicală.
Atenție! Tratamentul trebuie instituit la o vârstă fragedă. După nouă ani, ambliopia este greu de corectat.