Cum pot fi evitate infecțiile intraspitalicești

Tot mai multe spitale private și de stat externalizează serviciile de spălătorie. Textilele medicale pot fi un vehicul purtator de virusuri și bacterii pana la 90 de zile, daca nu sunt decontaminate sau sunt igienizate impropriu. HIV-ul rezista mai mult de 7 zile, în timp ce E-coli poate rezista câteva luni pe obiectele și suprafețele contaminate, conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sănătății. 

Chiar dacă prezența unor bacterii nu implică întotdeauna și infectarea, igienizarea corectă a textilelor medicale, de la uniforme de lucru, la lenjerie, robe ale pacienților sau textile pentru blocul operator, aceasta constituie un factor important de prevenție și reducere a infecțiilor nosocomiale. Este crucial pentru o spălătorie care deservește unități medicale, să igienizeze în mod corect textilele acestora pentru siguranța pacienților, a cadrelor medicale, dar și pentru siguranța propriilor angajați. 

Studii recente arată că 65% dintre asistentele care au îngrijit un pacient cu stafilococ auriu și-au contaminat uniforma, în timp ce 43% din personalul care nu a avut contact direct cu pacienți infectați ci doar cu suprafețe infestate, și-au contaminat mănușile. 

Există și spitale locale care au externalizat serviciile de spălătorie și chiar închiriază uniforme și lenjerie, evitând astfel biocontaminarea. Cu toate acestea, nu orice spălătorie poate evita riscul biocontaminării, fapt pentru care și regulile impuse de Ministerul Sănătății pentru spălătoriile care deservesc unități medicale sunt foarte stricte, însă și greu de respectat. "Rufele murdare nu trebuie atinse din momentul în care se ridica de la patul bolnavului până la mașina de spălat", indica O.M.S. În acest caz, spălătoria nu are voie sa controleze marfa primită, să o numere, nu poate ști ce se obligă să spele și să returneze, pentru a nu risca infectarea angajaților și transmiterea virusurilor catre alte textile. Astfel, regulamentul pune spălătoriile în imposibilitatea colaborării cu spitalele.