Constănțenii pot afla, în 30 de minute, dacă au hepatită

Durerea este principalul semnal prin care organismul atrage atenția că este ceva în neregulă și îi de-termină pe oameni să ia atitudine, să se adreseze unui medic. Oricât de antipatică ar fi, durerea ne face o favoare, susțin specialiștii, căci, dacă nu ar fi, ar trece cu siguranță ani buni până am descoperi că suntem bolnavi. Așa cum se întâmplă în cazul infectării cu virusurile hepatitice B și C și HIV.

"Pentru că sunt infecții tăcute, care nu se văd și nu dor, aceste trei infecții au fost denumiți «ucigașii tăcuți» și sunt foarte periculoase", a afirmat Ana Maria Scheweitzer, director executiv Fundația Baylor Marea Neagră. De aceea, este importantă efectuarea unor teste pentru depistarea din pripă a infecțiilor și tratarea lor.

Iată unde veți găsi laboratorul, în fiecare sâmbătă

Fundația Baylor Marea Neagră derulează, încă din 2007, un program prin care constănțenii se pot testa gratuit pentru depistarea HIV, iar din primăvara lui 2010, pentru a descoperi dacă sunt bolnavi de hepatită B sau C. Dar, pentru că testările se desfășoară în cabine-tele fundației, într-un interval de timp în care mulți constănțeni sunt la serviciu, reprezentanții fundației au decis ca, din acest an, să vină și în sprijinul lor. Astfel că, ieri, cu ocazia Zilei Mondiale a Hepatitei, a fost lansat oficial un laborator mobil de testare și consiliere pentru HIV și virusurile hepatitice B și C și care se va deplasa prin municipiul Constanța, în week-end-uri.

"În august, în primele două week-end-uri, laboratorul se va afla în parcul de lângă primărie, iar în următoarele două săptămâni, pe faleza din Constanța. În septembrie, ne vom afla, tot sâmbătă, în Parcul Tăbăcărie. Orarul estimat este, pentru fiecare deplasare, între 14.00 și 20.00. Dacă vor apărea modificări, vor fi comunicate prin presă și pe pagina web a fundației", a afirmat Mihaela Bogdan, director programe în cadrul fundației.

Testarea este gratuită și confidențială (atenție, însă, este necesar să aveți actul de identitate asupra dvs.), iar întregul procedeu durează în jur de jumătate de oră, la finalul căruia veți afla dacă ați intrat în contact cu unul dintre virusurile menționate.

Laboratorul se va deplasa prin municipiu, în fiecare week-end, până la sfârșitul anului.

Hepatita, la tot pasul în satele constănțene

Procentul celor depistați cu unul dintre virusuri, în urma testărilor realizate, este îngrijorător: din totalul de 17.000 de testări realizate din 2007 până în prezent, 4% aveau hepatită C, iar 5% hepatită B.

"Estimăm că, după derularea acestei campanii, procentul celor depistați cu virusul hepatitic să crească", au arătat reprezentanții fundației.

Motivul: mulți trăiesc cu boala, fără să aibă habar și ajung la medic abia în stadiul final, când au dezvoltat ciroză sau cancer hepatic.

De câteva luni, voluntarii merg cu laboratorul, câte două zile pe săptămână, prin satele constănțene, iar cele descoperite sunt de natură să tragă un semnal de alarmă: nu este deplasare în care să nu fie găsiți câțiva bolnavi de hepatită.

"Trist este că mulți dintre cei care se testează ne spun că, în urmă cu vreo zece ani, li s-a mai zis, atunci când au donat sânge, că aveau un virus, ceva legat de hepatită, cum se exprimă ei, dar nu au făcut nimic mai departe, pentru că nu au știut unde să se adreseze și nu i-a informat nimeni. Așa că vin la testare să vadă dacă s-au vindecat. Evident că în tot acest interval nu au avut niciun semn, nu i-a durut, așa că nu s-au îngrijorat. Mai mult, există persoane care au un tablou clinic foarte evident de hepatită, dar nu au fost îndrumați de medicii de familie să-și facă teste suplimentare", a precizat Mihaela Bogdan.

Infectați înainte de 1995

Mulți dintre cei depistați cu hepa-tită consideră că, cel mai probabil, s-au îmbolnăvit la ultima vizită la sto-matolog. Voluntarii Baylor consideră însă că îmbolnăvirile, cel puțin în județul Constanța, au avut loc înainte de 1995, înainte ca testările de sânge să fie stricte și înainte să se știe prea multe despre această boală.

"Majoritatea sunt persoane infec-tate acum mulți ani, de obicei înainte de 1995. Toată lumea acuză stomato-logul, dar este imposibil să dovedești, să localizezi momentul infectării. Dar, având în vedere că persoanele diag-nosticate de noi au între 30 și 60 de ani, ne gândim serios că infectarea nu s-a produs nici acum un an, nici acum cinci ani, ci cu mult înainte de zece ani. Adică atunci când sângele nu se testa, când despre virusul hepatitic se știau foarte puține", a adăugat reprezentantul Baylor.