Constănțenii, internați în spital doar pentru operații sau boli grave

Potrivit reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, 90% din totalul internărilor în spitalele  de stat reprezintă internări de lungă durată și doar  10% internări de zi. Această situație atrage după sine o serie de cheltuieli în sistemul de sănătate, cheltuieli care ar putea fi redirecționate către ambulatoriu și medicii de familie pe prevenție, susțin reprezentanții Spitalului Județean Constanța. 

În ciuda faptului că procentul inter-nărilor de lungă durată se menține la peste 90% în spitalele din întreaga țară, conducerea Spitalului Județean Constanța susține că, la nivelul instituției, valoarea procentuală a scăzut față de anul trecut. Cu alte cuvinte, numărul celor care au avut nevoie de internare și tratament sau intervenții chirurgicale în cadrul spitalizării a scăzut cu 5,82 procente în 2014, față de 2013. 

"Aici vorbim de procentele pentru internarea medie și de lungă durată pentru care am realizat date comparative. Pe de altă parte, în ambulatoriul unității sanitare, numai pe parcursul anului trecut am ajuns la 5.500 de consultații. Diagnosticarea și actul medical în sine s-au desfășurat mult mai rapid și astfel pacienții au plecat mai repede din spital. O diferență în acest sens au făcut-o și medicii nou angajați, dar mai ales asistentele medicale intrate în sistem după ce au terminat școala postliceală, aceasta fiind considerată în prezent o unitate de învățământ superior. Și pentru că anul trecut ne-am confruntat cu o serie de evenimente extrem de dificile, am calculat indicatorii de spitalizare pe cazurile complexe și a rezultat că procentul este unul foarte bun, comparativ cu alte spitale de aceeași categorie", a precizat Dănuț Căpățână, managerul Spitalului Județean Constanța. 

În ceea ce privește, însă, numărul constănțenilor care au suportat în ultimele luni operații chirurgicale, medicii susțin că acesta a scăzut simțitor. Motivul? Cadrele medicale au făcut o selecție mult mai severă și au băgat în sala de operație doar cazurile care 

într-adevăr necesitau o intervenție. "S-a mers foarte mult pe cazurile în care pacienții internați cu probleme severe și care aveau nevoie urgentă de intervenție. Astfel, procentul a scăzut la 70% de la 80,36%. Acest lucru a fost determinat de optimizarea actului medical", a mai spus managerul. În acest sens, managerul a făcut referire și la indicele de concordanță la internare și externare, indice care a vizat perioada de spitalizare a fiecărui pacient. "Acest lucru arată că în 78% dintre cazurile internate în cadrul Spitalului Județean Constanța, diagnosticele primite la internare au coincis cu cele de la externare, adică nu au fost probleme în ceea ce privește actul medical", a mai spus managerul. Potrivit președintelui CNAS, Vasile Ciurchea, la nivel de management de spital ar trebui regândit tot sistemul, motiv pentru care, de anul acesta, schimbările preconizate în sistemul sanitar vor viza și reducerea numărului de zile de spitalizare și concentrarea consultațiilor pe zona de ambulatoriu.

Vasile Ciurchea a precizat că în străinătate procentul de internări de zi este de 90% și doar 10% internări de lungă durată, la noi în țară situația prezentându-se invers. "În afară, numărul internărilor de zi este 90% din total, la noi este invers. Ne bucurăm acum după două luni de funcționat după noul model că am scăzut internările continue cu 5%, în unele locuri cu 10%, ceea ce este foarte puțin. Ca să ajungem la 90% mai avem mult. Internarea de lungă durată are costuri mari, cea de zi costuri mici", a precizat Vasile Ciurchea, președintele CNAS.