Colesterolul mărit, o afecţiune „la modă”, dar periculoasă. Când trebuie să mergem la doctor

1025
Colesterolul mărit, o afecţiune „la modă”, dar periculoasă. Când trebuie să mergem la doctor - fondcolesterol2-1623416834.jpg
Colesterolul mărit pare să fie „la modă”, în ultima perioadă, în rândul constănţenilor. Tot mai mulţi depistează, la analizele medicale periodice depăşiri mai mici sau mai mari ale valorilor normale. Dar, chiar dacă este o afecţiune des întâlnită, nu înseamnă că trebuie neglijată, colesterolul mărit putând fi semnalul unor probleme actuale sau viitoare grave de sănătate.

Termenul medical de colesterol sanguin se referă la două tipuri de lipide: colesterolul LDL, care înseamnă proteine cu densitate mică, popular numit colesterolul rău, şi colesterolul HDL, care înseamnă proteine cu densitate mare, considerat colesterolul „bun”. Cauzele care pot produce un colesterol mărit sunt variate, dar, vestea bună este că, de multe ori, pot fi ţinute în frâu.

Astfel, creşterea în greutate poate duce la mărirea trigliceridelor şi la diminuarea colesterolului „bun”. Lipsa mişcării produce modificări importante în procesul de acumulare a grăsimilor. De aceea, efortul fizic măreşte rezistenţa corpului şi înlătură riscul de boli de inimă. Şi nicotina scade colesterolul „bun” şi afectează vasele de sânge.

Stresul se află şi el pe lista neagră a factorilor care influenţează creşterea colesterolului, fapt demonstrat prin modificările dietei. De fapt, acesta este deseori şi motivul pentru care pacienţii simt nevoia să consume alimente cu conţinut ridicat de zahăr în doze mult mai mari decât cele recomandate.

În fapt, stresul cronic este un factor agresiv, care predispune la dezvoltarea de afecţiuni cardiace. Din păcate, afecţiunile cardiace sunt tot mai frecvente la oameni tot mai tineri, în timp ce, cu zeci de ani în urmă, erau frecvente doar la persoanele cu vârsta peste 50 de ani. Medicii cardiologi pun acest lucru pe seama faptului că oamenii sunt agitaţi, stresaţi, fumează şi mănâncă necorespunzător.

Factori de risc

Tocmai de aceea, oamenii ar trebui să meargă din timp la cardiolog, măcar pentru controale de rutină, iar gândul că sunt prea tineri pentru a suferi de afecţiuni cardiace trebuie exclus. „Pentru a depista posibilele afecţiuni cardiace, în primul rând, pacienţii trebuie să se raporteze la genitorii lor. Dacă părinţii au defecte genetice, copiii trebuie consultaţi preventiv. Pacientul trebuie să apeleze, iniţial, la medicul de familie, el este dirijorul. Factorii de risc care pot duce la instalarea bolilor cardiace sunt ca nişte beculeţe roşii care se aprind, rând pe rând. Dacă unul dintre părinţi a suferit sau a murit chiar de accident vascular, la o vârstă destul de fragedă, dacă pacientul este supraponderal sau suferă de diabet, are colesterol mare, este fumător, nu face mişcare, este stresat etc., aceşti factori pot avertiza pacientul. Tensiunea permanentă, frica, grija zilei de mâine, toate reprezintă o presiune, o apăsare, care creează un rezultat negativ. Stresul cronic creează cortizon, cortizonul duce la boli, apare ateroscleroza precoce, dar şi alte boli ameninţătoare de viaţă”, declară dr. Ionel Oţel, specialist cardiolog, despre semnele care ne-ar putea avertiza că suferim de afecţiuni cardiace.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2862 secunde