Ce boli sunt provocate de alimentația haotică și sedentarism

Alături de alți factori de risc, sedentarismul, fumatul, stresul și - în strânsă legătură cu aceștia - alimentația nerațională contribuie

la apariția unor boli foarte grave, dar și la o mortalitate crescută, susțin specialiștii. Astfel, o mare parte dintre pacienții care ajung în cabinetele medicale sunt victimele propriilor obiceiuri. De aici, și numărul crescut de cazuri de boli de nutriție, diabet sau obezitate, care le aduc pacienților o viață legată de diete draconice și zeci de tratamente.

Consumul peste măsură de dulciuri, făinoase, semipreparate sau alimente bogate în grăsimi duce la o serie de tulburări ale metabolismului. Pas cu pas, înghițitură cu înghițitură, un om sănătos ajunge la diabet sau obezitate și devine victima propriilor alegeri. Pe lângă alimentația irațională, un ritm de viață haotic, stresant, alături de alte vicii, precum fumatul sau consumul de alcool, dar și lipsa de mișcare atrag după sine și grave probleme de sănătate.

"Sedentarismul, pe lângă alimentația haotică, reprezintă punctul de plecare în diagnosticarea unor afecțiuni care au efecte ireversibile și care pun pacientul, care se știa un om sănătos, în situația în care să fie nevoit să țină diete și să fie supus tratamentelor.

Luăm exemplul părinților care fie exagerează cu alimentele de tip fast-food în ceea ce privește hrana copiilor, scăpând astfel de sub control tot procesul alimentar, fie își lasă copiii sau adolescenții să țină cure de slăbire citite prin reviste, fără o consultare prealabilă a unui specialist.

De aici apar diabetul sau obezitatea, boli ce ridică probleme cu caracter social, mai ales după ce apar complicațiile degenerative.

Adeseori, pacienții află că au diabet în urma unor accidente vasculare, afecțiuni oculare sau coronariene.

Printre simptomele clasice, ușor de recunoscut, amintim astenia, apetit capricios, sete mare, slăbire nemotivată", explică dr. Cristina Cristache, medic chirurg, competențe în nutriție și proctologie în cadrul On Clinic.

Mese la… gramaj

Medicamentele antidiabetice nu au nicio valoare dacă nu sunt aso-ciate cu regimul alimentar specific acestei boli. De aceea, medicul spune că fiecare bolnav trebuie să învețe cum să își mențină o stare generală bună.

Regimul alimentar trebuie să devină rutină, iar pacientul trebuie să știe care sunt cantitățile de hrană și ce anume are voie să consume în voie.

Alimentele care pot fi consumate fără restricție sunt: carnea, peștele de toate sorturile, brânzeturile fermentate, ouăle, grăsimile vegetale și animale, legumele cu conținut mic în glucide (castraveți, ridichi, varză acră, spanac, conopidă, ciuperci, varză roșie etc.). Importante sunt alimentele care pot fi consumate numai cu cântarul: pâinea, făinoasele, toate derivatele de cereale, fructele și legumele cu conținut mare glucidic, brânza de vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate în glucide sunt numai cele de origine vegetală. Dintre cele de natură animală, numai laptele și produsele lactate.

Obezitatea, boala care "cumulează" probleme

O altă dereglare metabolică este și obezitatea, având ca și complicație majoră diabetul zaharat. Deși are un caracter familial, această tulburare poate viza și persoane care, ca și în cazul diabetului, își forțează organismul să înghită mai mult decât este nevoie.

"De la tineri la adulți, obezitatea este din ce în ce mai răspândită în zilele noastre. Are zeci de efecte dezastruoase asupra organismului pe care pacientul le resimte foarte agresiv: hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, litiaza biliară, constipația cronică, tulburări de statică, oboseală cronică și anxietate.

La fel ca în cazul diabetului, lupta cu boala trebuie susținută și de pacient, care trebuie să țină regim", completează medicul.

În ambele cazuri, tratarea bolnavilor este extrem de dificilă și necesită mult efort, atât din partea medicilor, dar mai ales a pacienților. Aceste boli pot fi prevenite dacă fiecare învață să își gestioneze modul de viață, de la alimentație la efort.