Bronșiolita acută, o afecțiune periculoasă pentru bebeluși

Efectele bolilor respiratorii sezoniere sunt de cele mai multe ori resimțite de adulți, însă cu un tratament adecvat, acestea pot fi ameliorate. Situațiile în care sunt însă afectați bebelușii devin critice, pentru că simptomele se pot agrava de la o oră la alta, cum este cazul bronșiolitei acute. Această boală este considerată o urgență majoră în pediatrie, iar sugarul bolnav necesită internare de urgență.

Când "lovește" bronșiolita

Infecțiile căilor respiratorii se clasifică în infecții ale căilor respiratorii superioare, mijlocii și inferioare. Bronșiolita acută este determinată de virusurile gripale și paragripale care determină un număr foarte mare de îmbolnăviri primăvara sau mai ales iarna. "Boala este o afecțiune virală pulmonară a sugarului, care "lovește" copiii în primii doi ani de viață. Debutul bolii este brutal, manifestându-se prin sindrom febril și apariția semnelor respiratorii: tuse, polipnee, adică respirația este rapidă cu frecvență mare și dispnee, adică respirație grea. Expirul este prelungit și zgomotos. Există două forme de boală: emfizematoasă când plămânul este invadat de lichid pentru că alveolele își pierd elasticitatea și copilul nu mai poate respira și cea edematoasă când apare simptomul de "wheezing", acea șuierătură respiratorie și care seamănă cu astmul. Aceste forme sunt frecvente la sugarii sub doi ani și reprezintă o urgență pediatrică, copilul fiind tratat în spital", explică dr. Gherghina Rizea, medic primar Pediatru.

Pentru a evita riscurile, copiii au nevoie de spitalizare. Tratamentul este simptomatic și constă în oxigenoterapie, fluidifiante ale secrețiilor bronșice, antitermice pentru combaterea febrei și o hidratare corespun-zătoare și în cele mai multe dintre cazuri se completează de tratament cu cortizol și bronhodilatatoare.

Ce favorizează boala

Boala poate fi agravată și de factori externi, cum ar fi mame fumătoare și prezența fumului de țigară în camera copilului și lipsa alimentației naturale. Copiii care merg la creșe sau grădinițe sunt mai vulnerabili la boală.

În faza de debut simptomele sunt foarte asemănătoare unei infecții ușoare a căilor respiratorii și se manifestă prin secreție nazală și strănut. După un interval de câteva zile apar și alte simptome: copilul nu mai are poftă de mâncare și respinge alăptarea, apare febra cu valori de 38-39 grade Celsius, tusea frecventă și wheezing-ul și copilul începe să respire din ce în ce mai greu, să devină agitat și să plângă.

În formele ușoare simptomele se ameliorează în aproximativ o săptămână. Altfel spus, faza critică a bolii este în primele 48-72 de ore de la debutul tusei și a respirației dificile. După această perioadă critică, ameliorarea este rapidă, iar simpto-mele încep să dispară treptat,dar in formele care au fost severe tusea poate persista și până la 2-4 săptămâni.