USR: Inițiativa "Fără penali în funcții publice", înaintată Curții Constituționale

Uniunea Salvați România (USR) a anunțat că Parlamentul a înaintat inițiativa cetățenească "Fără Penali în funcții publice" către Curtea Constituțională pentru controlul de constituționalitate.

"Pe 21 septembrie au fost depuse 850.000 de semnături, dintre care aproximativ 800.000 validate de primari. Odată cu predarea semnăturilor la Parlament, președintele grupului de inițiativă, avocatul Mihai Badea, a predat un proces verbal cu alte aproape 100 de localități unde dosarele cu semnături au fost depuse în termen la primării de către împuterniciții inițiativei, dar autoritățile nu le-au validat în timp util pentru depunere sau chiar au refuzat să le mai elibereze. Procedura depunerii inițiativelor cetățenești prevede, în acest caz, posibilitatea depunerii semnăturilor în mai multe tranșe, chiar dacă s-a depășit termenul prevăzut de lege, 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial", se arată într-un comunicat al USR.

Conform aceleiași surse, grupul de inițiativă a decis să nu mai aștepte listele din localitățile unde primarii nu vor să elibereze semnăturile.

"În contextul în care statul de drept este atacat fără precedent, considerăm că este momentul ca inițiativa Fără Penali în funcții publice să meargă mai departe. I-am transmis mesajul nostru inclusiv președintelui Klaus Iohannis și din aceste considerente am decis să continuăm procedura prin a informa Parlamentul că poate depune semnăturile la CCR pentru controlul de constituționalitate. Este urgent ca inițiativa să ajungă pe masa CCR și apoi să înceapă procedura parlamentară, cu dezbateri în comisii și vot în plenul Camerei Deputaților și Senat", a declarat, citat de Agerpres, președintele USR Dan Barna.

Acesta a adăugat că USR va intenta procese primarilor care refuză să respecte legea și o încalcă flagrant, întrucât refuză să elibereze semnăturile cetățenilor. Concret, este vorba despre mai multe localități din județele Suceva, Neamț și Vrancea.

Inițiativa "Fără Penali în funcții publice" propune ca articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conținut: "Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării".