Primarii constănțeni habar nu au de programele europene privind educația
290
La mai bine de 10 luni de la integrarea României în Uniunea Europeană există încă primării care sunt pe dinafară în ceea ce privește accesarea de fonduri structurale. Indiferent că vorbim despre Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), despre Fondul Social European (FSE) sau despre cel de Coeziune (FC), primăriile din județ nu stau deloc bine la capitolul proiecte eligibile, mai ales cele legate de educație.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanțează investiții în educație în perioada 2007 - 2013. Școlile, liceele, universitățile, dar și inspectoratele școlare și clădirile corpului didactic sunt beneficiarii eligibili pentru aceste fonduri. Deși Comisia Europeană recomandă țărilor membre să acceseze fondurile structurale pentru a asigura educația tinerilor, România se menține, în ceea ce privește rata abandonului școlar, cu 19% peste medie, și se pare că până la momentul de față nu s-au înregistrat cereri de finanțare pentru învățământ. Mai mult decât atât, fondurile structurale disponibile pentru educație se ridică la suma de 1,7 miliarde euro. Cu toate acestea, nu putem vorbi încă de proiecte eligibile, atâta timp cât nu există nici măcar propuneri din partea primarilor.
În comuna Horia, primarul sus-ține că are bani pentru educație, dar nu știe de unde i-a primit. Gigel Sava, a declarat că "în comună s-au făcut îmbunătățiri la școală, ne-am ocupat de terenul de sport, de bibliotecă. Din fonduri guvernamentale, desigur. Dar cei trei sute de milioane, administrați de primărie în parteneriat cu școala pentru «Clubul succeselor», spre rușinea mea nu știu să vă spun de unde au fost". De asemenea, nu a fost depus niciun proiect în vederea absorbției de fonduri pentru educație.
Nici în comuna Lipnița interesul pentru educație și învățământ nu pare să fie unul prea mare. Conform viceprimarului localității, "o să se facă un proiect pentru edu-cație", însă totul este deocamdată sub semnul lui "o să", neputând vorbi despre o inițiativă concretă. Cu privire la abandonul școlar, aici s-a înregistrat un caz din cauza sărăciei.
21 de abandonări școlare la Peștera
Un număr considerabil de situații de abandon școlar există în comuna Peștera. Din aproximativ 290 de elevi înregistrați, anul școlar a debutat cu 21 de cazuri de abandon. "Cauzele sunt multiple", declară directorul școlii din Peștera, Gheorghe Stoian. "Este vorba fie despre familii plimbărețe, care schimbă des zona în care locuiesc, fie despre familii dezorganizate sau, mai rar, despre copii care nu au o stare materială suficient de bună cât să le asigure continuarea de studii." Despre proiectele care s-au desfășurat până în prezent, directorul unității de învățământ a declarat că ele stagnează deocamdată, fiind vorba despre niște inițiative cu fonduri PHARE. "Problema este că aceste proiecte au fost demarate în 2003 sau 2004, iar până acum nu s-a finalizat nimic. Mă refer la lucrările efectuate la școlile din Peștera și Ivrinezu Mare. Din câte am înțeles, au existat probleme cu licitațiile care au avut loc atunci, însă ulterior acestea s-au repetat, dar tot nu s-a finalizat nimic. O cauză a acestui fapt este și că fondurile PHARE asigură doar 20% din suma totală necesară proiectului, în timp ce comu-nitatea locală trebuie să asigure 80% din bani, bani pe care însă nu îi avem", a declarat Gheorghe Stoian. În afară de acest proiect nu s-a depus o cerere de finanțare pentru investiții din cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională în care să fie vorba despre sistemul de învățământ.
Primarul din Cuza Vodă, Eugen Dumitru, a afirmat că în comună există probleme din cauza abandonului școlar, și asta din cauza faptului că mulți dintre părinții copiilor sunt plecați la muncă în străinătate. Cu toate acestea, până acum, autoritățile locale nu au venit în sprijinul acestor copii, nici un proiect privind educația nefiind depus în scopul obținerii de fonduri europene.
La mai bine de 10 luni de la integrarea României în Uniunea Europeană există încă primării care sunt pe dinafară în ceea ce privește accesarea de fonduri structurale. Indiferent că vorbim despre Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), despre Fondul Social European (FSE) sau despre cel de Coeziune (FC), primăriile din județ nu stau deloc bine la capitolul proiecte eligibile, mai ales cele legate de educație.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanțează investiții în educație în perioada 2007 - 2013. Școlile, liceele, universitățile, dar și inspectoratele școlare și clădirile corpului didactic sunt beneficiarii eligibili pentru aceste fonduri. Deși Comisia Europeană recomandă țărilor membre să acceseze fondurile structurale pentru a asigura educația tinerilor, România se menține, în ceea ce privește rata abandonului școlar, cu 19% peste medie, și se pare că până la momentul de față nu s-au înregistrat cereri de finanțare pentru învățământ. Mai mult decât atât, fondurile structurale disponibile pentru educație se ridică la suma de 1,7 miliarde euro. Cu toate acestea, nu putem vorbi încă de proiecte eligibile, atâta timp cât nu există nici măcar propuneri din partea primarilor.
În comuna Horia, primarul sus-ține că are bani pentru educație, dar nu știe de unde i-a primit. Gigel Sava, a declarat că "în comună s-au făcut îmbunătățiri la școală, ne-am ocupat de terenul de sport, de bibliotecă. Din fonduri guvernamentale, desigur. Dar cei trei sute de milioane, administrați de primărie în parteneriat cu școala pentru «Clubul succeselor», spre rușinea mea nu știu să vă spun de unde au fost". De asemenea, nu a fost depus niciun proiect în vederea absorbției de fonduri pentru educație.
Nici în comuna Lipnița interesul pentru educație și învățământ nu pare să fie unul prea mare. Conform viceprimarului localității, "o să se facă un proiect pentru edu-cație", însă totul este deocamdată sub semnul lui "o să", neputând vorbi despre o inițiativă concretă. Cu privire la abandonul școlar, aici s-a înregistrat un caz din cauza sărăciei.
21 de abandonări școlare la Peștera
Un număr considerabil de situații de abandon școlar există în comuna Peștera. Din aproximativ 290 de elevi înregistrați, anul școlar a debutat cu 21 de cazuri de abandon. "Cauzele sunt multiple", declară directorul școlii din Peștera, Gheorghe Stoian. "Este vorba fie despre familii plimbărețe, care schimbă des zona în care locuiesc, fie despre familii dezorganizate sau, mai rar, despre copii care nu au o stare materială suficient de bună cât să le asigure continuarea de studii." Despre proiectele care s-au desfășurat până în prezent, directorul unității de învățământ a declarat că ele stagnează deocamdată, fiind vorba despre niște inițiative cu fonduri PHARE. "Problema este că aceste proiecte au fost demarate în 2003 sau 2004, iar până acum nu s-a finalizat nimic. Mă refer la lucrările efectuate la școlile din Peștera și Ivrinezu Mare. Din câte am înțeles, au existat probleme cu licitațiile care au avut loc atunci, însă ulterior acestea s-au repetat, dar tot nu s-a finalizat nimic. O cauză a acestui fapt este și că fondurile PHARE asigură doar 20% din suma totală necesară proiectului, în timp ce comu-nitatea locală trebuie să asigure 80% din bani, bani pe care însă nu îi avem", a declarat Gheorghe Stoian. În afară de acest proiect nu s-a depus o cerere de finanțare pentru investiții din cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională în care să fie vorba despre sistemul de învățământ.
Primarul din Cuza Vodă, Eugen Dumitru, a afirmat că în comună există probleme din cauza abandonului școlar, și asta din cauza faptului că mulți dintre părinții copiilor sunt plecați la muncă în străinătate. Cu toate acestea, până acum, autoritățile locale nu au venit în sprijinul acestor copii, nici un proiect privind educația nefiind depus în scopul obținerii de fonduri europene.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanțează investiții în educație în perioada 2007 - 2013. Școlile, liceele, universitățile, dar și inspectoratele școlare și clădirile corpului didactic sunt beneficiarii eligibili pentru aceste fonduri. Deși Comisia Europeană recomandă țărilor membre să acceseze fondurile structurale pentru a asigura educația tinerilor, România se menține, în ceea ce privește rata abandonului școlar, cu 19% peste medie, și se pare că până la momentul de față nu s-au înregistrat cereri de finanțare pentru învățământ. Mai mult decât atât, fondurile structurale disponibile pentru educație se ridică la suma de 1,7 miliarde euro. Cu toate acestea, nu putem vorbi încă de proiecte eligibile, atâta timp cât nu există nici măcar propuneri din partea primarilor.
În comuna Horia, primarul sus-ține că are bani pentru educație, dar nu știe de unde i-a primit. Gigel Sava, a declarat că "în comună s-au făcut îmbunătățiri la școală, ne-am ocupat de terenul de sport, de bibliotecă. Din fonduri guvernamentale, desigur. Dar cei trei sute de milioane, administrați de primărie în parteneriat cu școala pentru «Clubul succeselor», spre rușinea mea nu știu să vă spun de unde au fost". De asemenea, nu a fost depus niciun proiect în vederea absorbției de fonduri pentru educație.
Nici în comuna Lipnița interesul pentru educație și învățământ nu pare să fie unul prea mare. Conform viceprimarului localității, "o să se facă un proiect pentru edu-cație", însă totul este deocamdată sub semnul lui "o să", neputând vorbi despre o inițiativă concretă. Cu privire la abandonul școlar, aici s-a înregistrat un caz din cauza sărăciei.
21 de abandonări școlare la Peștera
Un număr considerabil de situații de abandon școlar există în comuna Peștera. Din aproximativ 290 de elevi înregistrați, anul școlar a debutat cu 21 de cazuri de abandon. "Cauzele sunt multiple", declară directorul școlii din Peștera, Gheorghe Stoian. "Este vorba fie despre familii plimbărețe, care schimbă des zona în care locuiesc, fie despre familii dezorganizate sau, mai rar, despre copii care nu au o stare materială suficient de bună cât să le asigure continuarea de studii." Despre proiectele care s-au desfășurat până în prezent, directorul unității de învățământ a declarat că ele stagnează deocamdată, fiind vorba despre niște inițiative cu fonduri PHARE. "Problema este că aceste proiecte au fost demarate în 2003 sau 2004, iar până acum nu s-a finalizat nimic. Mă refer la lucrările efectuate la școlile din Peștera și Ivrinezu Mare. Din câte am înțeles, au existat probleme cu licitațiile care au avut loc atunci, însă ulterior acestea s-au repetat, dar tot nu s-a finalizat nimic. O cauză a acestui fapt este și că fondurile PHARE asigură doar 20% din suma totală necesară proiectului, în timp ce comu-nitatea locală trebuie să asigure 80% din bani, bani pe care însă nu îi avem", a declarat Gheorghe Stoian. În afară de acest proiect nu s-a depus o cerere de finanțare pentru investiții din cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională în care să fie vorba despre sistemul de învățământ.
Primarul din Cuza Vodă, Eugen Dumitru, a afirmat că în comună există probleme din cauza abandonului școlar, și asta din cauza faptului că mulți dintre părinții copiilor sunt plecați la muncă în străinătate. Cu toate acestea, până acum, autoritățile locale nu au venit în sprijinul acestor copii, nici un proiect privind educația nefiind depus în scopul obținerii de fonduri europene.
La mai bine de 10 luni de la integrarea României în Uniunea Europeană există încă primării care sunt pe dinafară în ceea ce privește accesarea de fonduri structurale. Indiferent că vorbim despre Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), despre Fondul Social European (FSE) sau despre cel de Coeziune (FC), primăriile din județ nu stau deloc bine la capitolul proiecte eligibile, mai ales cele legate de educație.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanțează investiții în educație în perioada 2007 - 2013. Școlile, liceele, universitățile, dar și inspectoratele școlare și clădirile corpului didactic sunt beneficiarii eligibili pentru aceste fonduri. Deși Comisia Europeană recomandă țărilor membre să acceseze fondurile structurale pentru a asigura educația tinerilor, România se menține, în ceea ce privește rata abandonului școlar, cu 19% peste medie, și se pare că până la momentul de față nu s-au înregistrat cereri de finanțare pentru învățământ. Mai mult decât atât, fondurile structurale disponibile pentru educație se ridică la suma de 1,7 miliarde euro. Cu toate acestea, nu putem vorbi încă de proiecte eligibile, atâta timp cât nu există nici măcar propuneri din partea primarilor.
În comuna Horia, primarul sus-ține că are bani pentru educație, dar nu știe de unde i-a primit. Gigel Sava, a declarat că "în comună s-au făcut îmbunătățiri la școală, ne-am ocupat de terenul de sport, de bibliotecă. Din fonduri guvernamentale, desigur. Dar cei trei sute de milioane, administrați de primărie în parteneriat cu școala pentru «Clubul succeselor», spre rușinea mea nu știu să vă spun de unde au fost". De asemenea, nu a fost depus niciun proiect în vederea absorbției de fonduri pentru educație.
Nici în comuna Lipnița interesul pentru educație și învățământ nu pare să fie unul prea mare. Conform viceprimarului localității, "o să se facă un proiect pentru edu-cație", însă totul este deocamdată sub semnul lui "o să", neputând vorbi despre o inițiativă concretă. Cu privire la abandonul școlar, aici s-a înregistrat un caz din cauza sărăciei.
21 de abandonări școlare la Peștera
Un număr considerabil de situații de abandon școlar există în comuna Peștera. Din aproximativ 290 de elevi înregistrați, anul școlar a debutat cu 21 de cazuri de abandon. "Cauzele sunt multiple", declară directorul școlii din Peștera, Gheorghe Stoian. "Este vorba fie despre familii plimbărețe, care schimbă des zona în care locuiesc, fie despre familii dezorganizate sau, mai rar, despre copii care nu au o stare materială suficient de bună cât să le asigure continuarea de studii." Despre proiectele care s-au desfășurat până în prezent, directorul unității de învățământ a declarat că ele stagnează deocamdată, fiind vorba despre niște inițiative cu fonduri PHARE. "Problema este că aceste proiecte au fost demarate în 2003 sau 2004, iar până acum nu s-a finalizat nimic. Mă refer la lucrările efectuate la școlile din Peștera și Ivrinezu Mare. Din câte am înțeles, au existat probleme cu licitațiile care au avut loc atunci, însă ulterior acestea s-au repetat, dar tot nu s-a finalizat nimic. O cauză a acestui fapt este și că fondurile PHARE asigură doar 20% din suma totală necesară proiectului, în timp ce comu-nitatea locală trebuie să asigure 80% din bani, bani pe care însă nu îi avem", a declarat Gheorghe Stoian. În afară de acest proiect nu s-a depus o cerere de finanțare pentru investiții din cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională în care să fie vorba despre sistemul de învățământ.
Primarul din Cuza Vodă, Eugen Dumitru, a afirmat că în comună există probleme din cauza abandonului școlar, și asta din cauza faptului că mulți dintre părinții copiilor sunt plecați la muncă în străinătate. Cu toate acestea, până acum, autoritățile locale nu au venit în sprijinul acestor copii, nici un proiect privind educația nefiind depus în scopul obținerii de fonduri europene.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!