PNL a atacat la CCR a doua lege a Justiției

"Coaliția și-a dorit o adoptare rapidă, o dezbatere fără fond, ca să spun așa, cu privire la această lege, prin urmare au rezultat vicii de neconstituționalitate (...) Suntem optimiști. Cred că CCR va avea o misiune ușoară, am oferit suficiente de multe argumente tehnice", a declarat senatoarea PNL Iulia Scântei.

Liberalii arată că modul în care a fost făcută modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară a încălcat dreptul la inițiativă legislativă al deputaților sau al senatorilor, dar și principiul autonomiei Camerelor Parlamentului.

Argumentele aduse de PNL în sprijinul acuzației de încălcare a autonomiei parlamentare sunt:

- Biroul Permanent al fiecărei Camere a sesizat în fond, pentru elaborarea raportului, o Comisie comună specială; sesizarea unei comisii comune este posibilă doar de către Birourile Permanente ale celor două Camere reunite în ședință comună și nu de fiecare birou permanent în mod succesiv în funcție de camera sesizată;

- Amendamentele au fost formulate de către senatori în cadrul dezbaterii de la Camera Deputaților și de către deputați în cadrul dezbaterii de la Senat; împrejurarea că deputații care au depus amendamente în cadrul dezbaterii de la Senat nu au fost primiți să le susțină pe motiv că nu au dreptul să participe la lucrările unei camere ai cărei membri nu sunt, este cea mai bună dovadă a faptului că dreptul de a formula amendamente al parlamentarilor nu se poate exercita în acest mod;

- Votul exprimat în cadrul Comisiei comune speciale de către senatori a avut loc în cadrul dezbaterii de la Camera Deputaților cu privire la amendamente și pe raportul acestei comisii și, similar, votul exprimat în cadrul Comisiei comune speciale de către deputați a avut loc în cadrul dezbaterii de la Senat.

PNL mai arată că legea criticată introduce prevederi noi ce alcătuiesc Secțiunea 21 - Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, introdusă după articolul 88, care prevăd înființarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție având o competență materială după calitatea persoanei (judecător sau procuror, inclusiv judecator sau procuror militar si membri ai Consiliului Superior al Magistraturii).

"Înființarea acestei secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție are ca efect eliminarea din competența Direcției Naționale Anticorupție – DNA, a cercetării infracțiunilor de corupție, a infracțiunilor asimilate și în legătură directă cu acestea, comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii CSM", arată liberalii în sesizarea trasnmisă Curții Constituționale.

Ei susțin că nu este justificată diferența de tratament juridic cu privire la organizarea și funcționarea acestei secții prin raportare la organizarea și funcționarea celorlalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ cu atribuții similare, chiar dacă nu identice (urmărirea penală pentru anumite persoane și pentru anumite fapte considerate a fi de o importanță deosebită încât să necesite organizarea unei secții sau a unor direcții speciale în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ).

De asemenea, PNL critică și eliminareal avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea statelor de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete.

"Dimensionarea instanțelor și parchetelor reprezintă un element esențial pentru buna funcționare a acestora, dar și pentru asigurarea independenței funcționale a acestora. Transferul puterii de decizie în totalitate către ministrul justiției, factor politic, reprezintă o reală amenințare la adresa independenței justiției", mai argumentează PNL.

Senatul a adoptat miercuri cu 80 voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă" și o abținere în calitate de cameră decizională, proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, fără ca în plen să fie făcută vreo modificare în plus față de varianta votată în comisia specială.

Față de forma adoptată de Camera Deputaților, la Senat au fost aduse mai multe modificări privind secția specială pentru investigarea magistraților, care a primit puteri sporite.

Comisia specială pentru legile justiției a adoptat un amendament prin care acordă puteri sporite nou înființatei secții de investigare a magistraților, astfel încât această structură va putea să cerceteze toate infracțiunile săvârșite de procurori și judecători.

"În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în amendamnetul adoptat de comisia specială.

În varianta votată de Camera Deputaților, secția specială avea competența de a investiga doar unele infracțiuni săvârșite de magistrați, nu toate infracțiunile, așa cum a decis comisia specială.

O altă noutate introdusă de comisie a fost prevederea că secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături magistrați sunt cercetate și alte persoane.

Comisia a mai decis ca secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție să fie condusă de un procuror șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, iar ambii să fie numiți în funcție de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, conflictele de competență apărute între secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar urma să fie soluționate de către procurorul general al României.

Proiectul de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptat de plenul senatului, în calitate de for decizional.