Misiunea Cazino Constanța. Specialiști în patrimoniul european, mobilizați să salveze clădirea-monument

Specialiști în patrimoniul european și experți financiari din Europa se află, zilele acestea, la Constanța, mobilizați în cadrul misiunii Cazino Constanța. Alături de specialiști români, aceștia caută soluții pentru salvarea urgentă a clădirii-monument. Cazinoul din Constanța a fost recent listat ca fiind unul dintre cele mai periclitate șapte situri de patrimoniu din Europa în 2018, la nominalizarea Asociației ARCHÉ. De altfel, după includerea Cazinoului din Constanța pe lista celor mai periclitate șapte situri de patrimoniu din Europa, misiunea este cea de-a doua etapă dintr-un program complex, ce are drept scop reactivarea monumentului de la Marea Neagră.

Misiunea cuprinde două tipuri principale de activități: întâlniri cu părțile interesate de la nivel local și național și vizite la fața locului. În week-end, experții din Europa Nostra și Institutul Băncii Europene de Investiții, împreună cu reprezentanții Asociației ARCHÉ, s-au întâlnit cu primarul Decebal Făgădău și au vizitat centrul vechi al orașului. Sâmbătă, aceștia au participat la conferința "Conservarea și reactivarea patrimoniului construit", iar, duminică, experții, conduși de un arhitect local, au efectuat o vizită tehnică în cadrul Cazinoului. 

Ultima zi a misiunii este dedicată întâlnirilor din București cu autoritățile naționale, precum Compania Națională de Investiții și Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

"După misiunea la fața locului, echipa multidisciplinară va oferi consultanță tehnică, va identifica posibile surse de finanțare și va mobiliza un sprijin larg pentru a salva acest punct de reper al patrimoniului. Specialiștii vor formula planuri de acțiune fezabile pentru siturile listate în programul Europa Nostra până la sfârșitul anului", explică arh. Daniela Costea, reprezentantul Asociației Arche.

Cazinoul este un monument istoric emblematic pentru orașul Constanța și pentru România. Edificiul a fost ridicat în timpul "febrei cazinourilor" ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea, și și-a deschis porțile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elvețian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I.

Clădirea a devenit, în timp, un reper al țărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalță pe un promontoriu stâncos, părând a aparține mării mai degrabă decât orașului, impresie întărită și de decorația de inspirație marină a clădirii.

Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundațiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine și clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu și leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoțită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spațios și bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spații tehnice și este completat de terase deschise.

Principala amenințare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea și ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala și procesul de îngheț-dezgheț accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile și furtunile au distrus majoritatea ferestrelor fațadei dinspre mare, permițând ploii, zăpezii, păsărilor și animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbușirea acoperișului.

De-a lungul timpului clădirea a adăpostit, alternativ, funcțiuni comerciale și funcțiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000 clădirea a fost abandonată, stare în care se găsește și astăzi ca urmare a incapacității administrative de a se găsi finanțare pentru a demara o operațiune de salvare, restaurare și revitalizare. Situația a fost prelungită de eșuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitație publică.

Clădirea a trecut de mai multe ori din administrația municipiului Constanța în administrația altor instituții, ultima dintre acestea fiind Compania Națională de Investiții din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Această stare de incertitudine adminstrativă a întârziat și mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.

Nominalizatorul acestui ansamblu, Asociația ARCHÉ, împreună cu partenerii săi, susține că restaurarea și deschiderea Cazinoului din Constanța către public îi vor asigura în continuare rolul de important reper cultural și pilon al identității locale, precum și supraviețuirea în viitor.