Directivele europene privind lupta împotriva terorismului - de la declarații la fapte

În septembrie 2001 a intrat în vigoare decizia – cadru a Consiliului European privind combaterea terorismului. În martie 2004, atacul terorist din Madrid s-a soldat cu moartea a 129 de persoane, iar doi ani mai târziu, atentatele cu bombă din Londra au ucis 56 de oameni și au rănit alți 700. Care este, concret, modelul european de combatere a terorismului? Care sunt prerogativele care garantează, în contextul luptei împotriva terorismului, faptul că drepturile și libertățile individuale nu vor fi restrânse sau chiar încălcate?
În ciuda faptului că România a aderat la tratate și convenții internaționale de drepturile omului și că, în raport cu jurisprudența Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale este ilegală, în prezent există încă deficiențe legislative. Cele mai importante două probleme care se desprind din cadrul mai larg al luptei împotriva terorismului sunt: strategia concretă care asigură statelor Uniunii Europene protecția în eventualitatea unor activități teroriste și legislația românească, aceea care rămâne, pentru moment, necorespunzătoare directivelor europene. Mai exact, legislația autohtonă nu prevede destule măsuri de garantare a faptului că drepturile persoanei nu vor fi restrânse prin dispozitiile Legii r. 51/1991 mai mult decât este necesar pentru protejarea interesului public.
În cadrul dezbaterilor Centrului de Jurnalism Independent s-a pus problema pericolului pe care îl reprezintă astăzi fundamentalismul islamic și, în consecință, a necesității de întărire a sistemelor de securitate, menționându-se, în același timp, și situațiile de amenințare implicită la adresa drepturilor omului, mai ales în ceea ce privește viața privată a acestuia. În discuțiile purtate de CJI au fost specificate directivele europene pe tema luptei împotriva terorismului. În acest sens, Comisarul pe Justiție și Afaceri Interne, Franco Frattini, vicepreședinte al Comisiei Europene, a anunțat, în septembrie 2007, în Parlamentul de la Strasbourg că pregătește un Plan European de Acțiune privind securitatea dispozitivelor explozive ce prevede o bază de date cu stocurile de materiale explozive din Uniune și un sistem de avertizare pentru tentative de furt ale acestor materiale.

În septembrie 2001 a intrat în vigoare decizia – cadru a Consiliului European privind combaterea terorismului. În martie 2004, atacul terorist din Madrid s-a soldat cu moartea a 129 de persoane, iar doi ani mai târziu, atentatele cu bombă din Londra au ucis 56 de oameni și au rănit alți 700. Care este, concret, modelul european de combatere a terorismului? Care sunt prerogativele care garantează, în contextul luptei împotriva terorismului, faptul că drepturile și libertățile individuale nu vor fi restrânse sau chiar încălcate?
În ciuda faptului că România a aderat la tratate și convenții internaționale de drepturile omului și că, în raport cu jurisprudența Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale este ilegală, în prezent există încă deficiențe legislative. Cele mai importante două probleme care se desprind din cadrul mai larg al luptei împotriva terorismului sunt: strategia concretă care asigură statelor Uniunii Europene protecția în eventualitatea unor activități teroriste și legislația românească, aceea care rămâne, pentru moment, necorespunzătoare directivelor europene. Mai exact, legislația autohtonă nu prevede destule măsuri de garantare a faptului că drepturile persoanei nu vor fi restrânse prin dispozitiile Legii r. 51/1991 mai mult decât este necesar pentru protejarea interesului public.
În cadrul dezbaterilor Centrului de Jurnalism Independent s-a pus problema pericolului pe care îl reprezintă astăzi fundamentalismul islamic și, în consecință, a necesității de întărire a sistemelor de securitate, menționându-se, în același timp, și situațiile de amenințare implicită la adresa drepturilor omului, mai ales în ceea ce privește viața privată a acestuia. În discuțiile purtate de CJI au fost specificate directivele europene pe tema luptei împotriva terorismului. În acest sens, Comisarul pe Justiție și Afaceri Interne, Franco Frattini, vicepreședinte al Comisiei Europene, a anunțat, în septembrie 2007, în Parlamentul de la Strasbourg că pregătește un Plan European de Acțiune privind securitatea dispozitivelor explozive ce prevede o bază de date cu stocurile de materiale explozive din Uniune și un sistem de avertizare pentru tentative de furt ale acestor materiale.