€ 4.7558
£ 5.4847
$ 4.1758

Constanța - la granița dintre periferia balcanică și statutul de oraș european

Ştire online publicată Luni, 27 Septembrie 2010. Autor: Ada CODĂU
Chipul european al Constanței
Constanța - la granița dintre periferia balcanică și statutul de oraș european - 77fba4bf62f9daae673c84bb39ae93a4.jpg
Municipiul Constanța continuă să aibă, la trei ani de la integrarea în Uniunea Europeană, mai degrabă aspectul unui oraș de la periferia Balcanilor decât cel al unei metropole europene. Deopotrivă fascinant și oarecum exotic, orașul-port pare blocat în propria-i degradare și promiscuitate arhitecturală, undeva la granița dintre splendoare și preamărirea kitsch-ului anilor 2000. Căci Constanța este departe de imaginea unui oraș european al secolului XXI. Un tramvai numit… trecut La capitolul infrastructură, municipiul reședință de județ pare, pe alocuri, desprins din secolul XIX, căci în unele dintre cartierele sale drumurile se află, la momentul actual, într-o stare execrabilă. La fel ca și trotuarele, „condamnate” să rămână în zodia eternă a craterelor și care, totodată, au fost atât de îngustate de către municipalitate, încât pietonii sunt obligați uneori să circule pe partea carosabilă. Problema derivă din lipsa parcărilor, una dintre veșnicele carențe ale administrației publice locale, care nu a găsit soluții viabile pentru rezolvarea sa. Și asta deși există alternative, una dintre ele fiind aceea a parcărilor subterane, ale căror costuri de întreținere ar fi mai mici față de cele pe care le presupun parcările supraetajate. Cât privește mijloacele de transport în comun, ei bine, spre deosebire de alte orașe europene, Constanța a ales… poluarea. Căci administrația locală a găsit de cuviință să renunțe la tramvai, cel mai nepoluant mijloc de transport urban. În 2008, Consiliul Local Municipal Constanța a votat o hotărâre care prevedea eliminarea tuturor tramvaielor și achiziționarea a încă 65 de autobuze. Pentru a rezolva problema zgomotului produs de tramvaie, cel mai adesea invocat de unii dintre locuitorii Constanței care nu agreau acest mijloc de transport, municipalitatea putea găsi soluții pentru înlocuirea vechilor vagoane de tramvai și mai ales pentru îmbunătățirea căilor de rulare. Din acest punct de vedere, constănțenii au fost „văduviți”, în loc de tramvaie ei beneficiind astăzi de niște autobuze care poluează, cele dintâi intrând deja în istorie. Uite bicicleta, nu e bicicleta! Un alt aspect care, în Constanța, face notă discordantă cu celelalte mari orașe europene este inexistența pistelor pentru bicicliști și a parcărilor pentru biciclete. În urmă cu aproximativ un an, ceva părea că începe să prindă contur pe acest segment, în sensul în care Consiliul Local decidea printr-o hotărâre aprobarea studiului de fezabilitate și a principalilor indicatori tehnico-economici corespunzători obiectivului de investiții „Rețea de agrement cu biciclete”. Era vorba, la momentul respectiv, despre un proiect înscris în Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, ce urma a fi dezvoltat în parteneriat cu administrația locală din Balcic. Valoarea maximă a proiectului ce putea fi accesată de cei doi parteneri ajungea, conform spuselor viceprimarului Decebal Făgădău, la 1,5 milioane euro. Dacă proiectul era declarat eligibil, municipalitatea ar fi beneficiat de aproximativ 1,2 milioane euro, restul banilor revenind partenerilor bulgari. Proiectul presupunea construirea unui sistem cu 24 de stații de biciclete pe ruta Zona Peninsulară - Parcul Tomis II - Parcul Tăbăcărie - stațiunea Mamaia. Problema era, însă, că deși ar fi beneficiat de stații pentru biciclete și chiar și de biciclete (căci vreme de nouă luni de la implementarea proiectului constănțenii s-ar fi putut bucura de acestea în mod gratuit), cei care circulă cu bicicleta ar fi fost nevoiți să riște să se aventureze pe drumurile… patriei, doar visând la mult doritele piste. În proiectul menționat nu au putut fi incluse și piste pentru bicicliști, fiindcă autoritățile partenere ar fi depășit astfel valoarea proiectului. Atâta doar că, deși a trecut un an de când municipalitatea făcea referire la această inițiativă, efectele sale nu s-au putut vedea. Nu se știe nici măcar dacă proiectul a fost declarat eligibil sau nu. Coasa de deasupra culturii În ceea ce privește domeniul cultural - târgurile și expozițiile, activitatea de cercetare, facilitățile și evenimentele culturale - ei bine, din acest punct de vedere, Constanța este efectiv la pământ. Nimic din atmosfera de altădată nu pare să confere orașului, la momentul actual, poziția care i s-ar putea cuveni într-un Turn Babel al culturii românești și europene. Pentru că atâta timp cât administrațiile locală și județeană decid, prin hotărâri de Consiliu Local, respectiv de Consiliu Jude-țean, desființarea revistei de cultură „Tomis” și reorganizarea prin absorbție a instituțiilor de spectacole, ceea cea determinat desființarea Operei Constanța, orașul nu se poate mândri cu o viață culturală demnă de luat în considerare. Căci, în pofida altor manifestări artistice sporadice, Constanța suferă la acest capitol, nu puține fiind situațiile în care autoritățile locale și județene au pus coasa pe cultură, ea nefiind un segment suficient de profitabil pentru mai marii urbei și ai județului. Să aruncăm istoria la gunoi! Cât despre zona veche a orașului, zona istorică, acel perimetru cunoscut sub numele de Peninsulă, ce adăpostea cândva cel mai frumos puzzle de stiluri arhitecturale, reprezentanți ai mai multor etnii, lăcașuri de cult și vestigii ale vechiului Tomis, constănțenii nu pot decât să constate, de fiecare dată cu un regret mai adânc, ruinarea sa. Dezinteresul administrațiilor post-decembriste au condus la ceea ce astăzi se definește doar ca un soi de copil orfan al Constanței, zonă care respiră istorie și care a fost pervertită în numele intereselor imobiliare. Iar pentru ca acestea să se concretizeze, e nevoie ca istoria să fie aruncată la gunoi. Constanța nu are look-ul unui oraș european, în ciuda spoielilor estivale. Constanța are de parcurs un drum lung spre un oraș civilizat, în care cultura, istoria și economicul se întrepătrund în mod fericit. Constanța este, mai degrabă, un ghiveci, un bazar care deranjează retina, un oraș-port trist, în care grotescul a luat locul esteticului. Este comoara de la periferie, cea despre a cărei existență știu cu toții, dar pentru care nimeni sau aproape nimeni nu face nimic.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Inchide
Pagina a fost generata in 0.6231 secunde