Sondaj "Cuget Liber"

Tu cu cine votezi? Pe cine doresc constănțenii primar în următorii patru ani

4179

Articole de la același autor

Chiar dacă este situație de criză și toți factorii de decizie sunt implicați în combaterea coronavirusului, administrațiile locale nu pot rămâne fără conducători. Și cum guvernanții nu au luat încă vreo decizie în privința amânării alegerilor locale, potrivit legislației, următorul scrutin electoral ar urma să aibă loc în luna iunie 2020.

De-a lungul timpului, ziarul "Cuget Liber" și-a obișnuit cititorii fideli ca, din patru în patru ani, să prezinte, în exclusivitate, sondaje profesioniste care să releve preferințele constănțenilor pentru administrația locală. Iar rezultatele sondajului spun mai multe ca toate declarațiile la un loc făcute de unii oameni politici.

Conform sondajului realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în luna martie 2020, intenția de participare la vot într-o situație ipotetică este validată sigur de 84%, răspunsul fiind cu înalt grad de dezirabilitate. Și asta deoarece, în practică, cel puțin o treime din cei ce declară un anumit tip de comportament dezirabil nu își respectă asumarea. Totuși, din sondaj, se remarcă o intenție de participare la vot ușor mai ridicată în rândul votanților PNL și USR-PLUS.

Așadar, ipotetic, dacă ar avea loc alegeri locale, potrivit respondenților care au declarat o opțiune, Decebal Făgădău (PSD) ar fi principalul colector de voturi cu 34%, fiind urmat de Stelian Ion (USR) cu18%. Urmează umăr la umăr cu câte 16 procente independentul Horia Constantinescu și Vergil Chițac de la PNL. Clasamentul continuă cu Claudiu Palaz, de la PMP, (9%), Mircea Dobre, de la Pro România (3%), Anton Antoniadis ( Alianța pentru Unitatea Românilor) cu 2 % și Tudorel Chesoi (Alianța Național Țărănistă) tot cu 2%. Așadar, este evident că Decebal Făgădău poate fi contrabalansat numai de o coaliție a celor de pe locurile 2,3,4 și 5.

Cum este apreciată activitatea primarului Decebal Făgădău

În ceea ce privește optimismul constănțenilor, acesta este destul de ridicat, 1 din 2 considerând că lucrurile în Constanța merg într-o direcție bună. Optimismul este ușor mai ridicat în rândul votanților PSD, femeilor, celor peste 50 de ani și cu studii elementare. Votanții USR-PLUS, tinerii și cei cu studii superioare sunt în mare măsură mai pesimiști.

Activitatea primarului Decebal Făgădău este apreciată de 45% din respondenți, în timp ce 55% se declară nemulțumiți. Cei mulțumiți sunt cu preponderență din rândul celor peste 65 de ani, mai degrabă de sex feminin și cu studii elementare, votanți PSD, în timp ce nemulțumiții sunt cu studii superioare, sub 50 de ani și votanți PNL și USR-PLUS.

Cei intervievați au spus că cele mai importante probleme care ar trebui să fie priorități pentru viitorul primar sunt starea drumurilor, curățenia străzilor, spațiile verzi, lipsa parcărilor, starea spitalelor și a școlilor. Totodată, cele mai importante calități pe care ar trebui să le aibă un primar al Constanței sunt să fie bun, apropiat de oameni, gospodar, sincer, bun lider, educat, competent și să fie implicat.



Stelian Ion, notorietate scăzută dar încredere ridicată


Potrivit analizei realizate de specialiștii de la IRES, personalitățile cu cea mai ridicată notorietate sunt Decebal Făgădău, Vergil Chițac și Claudiu Palaz, cu cote peste 60%. Stelian Ion este cunoscut numai de 1 din 3 constănțeni, mai ales în rândul celor sub 35 de ani, studii superioare și votanți USR-PLUS. El este depășit ușor de independentul Horia Constantinescu, mai ales în rândul tinerilor și cei cu studii superioare, votanți PNL și USR-PLUS. În ceea ce-l privește pe liberalul Vergil Chitac, acesta are o notorietate ridicată, umflată probabil și de actualul context, mai ridicată în rândul celor cu studii superioare și votanți USR-PLUS sau PNL.

Raportat la notorietate, încrederea cea mai ridicată par să o aibă Stelian Ion, Decebal Făgădău și Horia Constantinescu. În schimb, Vergil Chițac pare să fi fost puternic afectat la capitolul încredere în contextul discuțiilor din spațiul public cu privire la posibila infectare a altor persoane cu coronavirus, culegerea datelor fiind făcută în perioada de maximă mediatizare a subiectului. Așa cum deja se confirmă repetitiv, pentru Decebal Făgădău încrederea este mai ridicată în rândul celor cu studii elementare, peste 65 de ani, de sex feminin și votanți PSD, în timp ce Stelian Ion este beneficiar al unei încrederi ridicate în rândul celor de sex masculin, sub 50 de ani și cel puțin cu studii medii, preponderent votanți USR-PLUS, un profil destul de similar cu cel al lui Vergil Chițac după vârstă și studii.

Doar 41% dintre liberali ar vota cu Vergil Chițac

O altă observație a celor de la IRES face referire la faptul că electoratul lui Decebal Făgădău se diferențiază major față de cel al celorlalți candidați, fiind preponderent feminin, peste 50 de ani, cu studii elementare și votant PSD, în timp ce cel al lui Stelian Ion este mai degrabă masculin, sub 50 de ani, cu studii superioare și votant USR-PLUS. De remarcat că 1 din 5 votanți PNL ar vota cu Decebal Făgădău și numai 41% din liberali ar vota cu Vergil Chițac.

Așadar, în momentul actual, prima șansă la conducerea administrației din Constanța o are actualul primar, cu un electorat diferențiat, cu o notorietate ridicată și un nivel bun de încredere care îl aduc peste scorul partidului. Totuși, din perspectiva unei coaliții pentru votul într-un singur tur, nu sunt de ignorat intențiile de vot pentru candidatului independent Horia Constantinescu și ale candidatului PMP, Claudiu Palaz. Ele reprezintă aproape 25% din intențiile electoratului si pot face diferența în favoarea actualului primar sau a challengerului.

Cum ar urma să arate componența noului Consiliu Local Municipal Constanța și care ar fi candidatul preferat pentru Primăria Constanța în eventualitatea unei alianțe PNL -USR-PLUS veți afla din ediția ziarului "Cuget Liber" din data de 4 aprilie.

Metodologie


Sondajul a fost realizat în luna martie de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) la comanda "Cuget Liber". Volumul eșantionului a fost de 1115 subiecți 18+ din municipiul Constanța, tipul eșantionului fiind simplu aleatoriu, cu o reprezentativitate (marjă de eroare) maximă tolerată ± 2,9%. Metoda aplicată a fost - CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7429 secunde