Senatorul Ștefan Mihu: "Să fie extinse terenurile rezervate agriculturii ecologice"

Zilele trecute, senatorul Ștefan Mihu, de la PSD Constanța, a prezentat o declarație politică având ca temă agricultura românească. În acest context, parlamentarul a adresat o interpelare referitoare la perspectivele agriculturii ecologice în țara noastră. Mai mult, senatorul constănțean consideră necesară aprofundarea acestei tematici cu prezentarea și dezvoltarea unor argumente pertinente în domeniu. 

"Dintotdeauna, România a fost considerată un punct de referință, la nivel regional, adică o țară cu un potențial agricol remarcabil atunci când se pune problema aprovizionării cu produse agricole de calitate. La asemenea aprecieri concură, în egala măsură, caracteristicile excepționale, din punct de vedere pedologic, ale terenurilor noastre agricole, dăruite cu un strat fertil și consistent de cernoziom, climatul temperat-continental moderat și agreabil pentru o largă varietate de culturi agricole, inclusiv din punct de vedere pluviometric, și, nu în ultimul rând, rețeaua hidrografică bogată, dublată de existența unor pânze freatice de mare puritate, extinse la scara întregii țări", a spus senatorul Ștefan Mihu, în declarația sa publică. 

El a adăugat că țara noastră deține locul 6 la nivelul Uniunii Europene, ca și suprafață agricolă (după Franța, Spania, Marea Britanie, Germania și Polonia), cu aproape 14 milioane de hectare, dintre care circa opt milioane de hectare, adică peste 60%, o reprezintă terenul arabil, cultivat în proporție de peste două treimi cu plante cerealiere. 

"Cu toate acestea, ponderea sectorului agricol în totalul PIB național, cu peste 15 miliarde de euro, a marcat o descreștere constantă pe parcursul ultimilor ani, de la circa 22%, în primii ani de după 1990, la mai puțin de 5% din PIB, în prezent, sub impactul unor reașezări structurale ale economiei românești, de la una preponderent industrial-agrară, la o economie bazată, în principal, pe servicii. Nu am să continui cu alte cifre statistice în domeniu, ci am să punctez doar faptul că, în bună măsură, agricultura românească este în suferință, în continuare, și în ceea ce privește fărâmițarea suprafețelor agricole și definirea unui statut profesional clar al agricultorului, la care se adaugă necesitatea introducerii mai consistente a celor mai noi tehnologii agricole, inclusiv în materie de operațiuni agricole automatizate, capitol, din nou deficitar pentru agricultorul român", a mai spus senatorul Ștefan Mihu în interpelarea sa. 

Fermierii care practică agricultura ecologică, în scădere 

Totodată, el a atras atenția că România continuă să importe mari cantități de alimente în detrimentul celor autohtone, cu repercusiuni directe în ceea ce privește deficitul de cont curent și bugetar al țării. În plus, senatorul a dat exemplu faptul că, privind strict problematica agriculturii ecologice, se poate observa că numărul fermierilor români care practică acest tip de agricultură a scăzut semnificativ în ultimii ani, motivația principală ținând mai puțin spre deloc de absența unor piețe naționale și internaționale de desfacere, cât, mai ales, de lipsa de promovare din partea autorităților abilitate ale statului - fie ele locale sau la nivel central - în ceea ce privește avantajele și valoarea adăugată adusă de către produsele agricole ecologice, inclusiv în plan financiar, precum și din punctul de vedere al sănătății consumatorului de pretutindeni. 

La aceste considerente trebuie adăugat că, în conformitate cu regulile Politicii Agricole Comune, fermierii care furnizează produse agricole ecologice pe piața unică europeană nu sunt "ținuți", în termen juridici, de prețurile reglementate la nivel UE pentru aceste categorii de produse, aspect lăsat la jocul cererii și al ofertei. 

"Apreciez că organele abilitate ale administrației publice de stat centrale și locale ar trebui să fie preocupate într-o măsură mult sporită de extinderea suprafețelor de teren arabil rezervate agriculturii ecologice. În prezent, acestea dețin doar 1,8% din suprafața agricolă totală a țării, adică puțin peste 150.000 de hectare, în paralel cu reglementarea mai precisă, la nivel național, a statutului și, de ce nu, a facilitaților, inclusiv de natură fiscală, pe care statul român ar putea și ar trebui să le aibă în vedere în raport cu fermierii români interesați să se implice în acest domeniu de vârf al agriculturii", a încheiat senatorul Ștefan Mihu.