Motivarea CCR privind revocarea șefei DNA a fost publicată

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, fiind constatată existența unui conflict juridic de natură constituțională generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiției, transmite Agerpres.ro.

Pe lângă motivarea deciziei adoptate cu majoritate de voturi, documentul publicat pe site-ul CCR mai conține o opinie concurentă a judecătorilor constituționali Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu, precum și opinii separate semnate de Livia Stanciu, Daniel Morar și Mircea Minea.

Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, fiind constatată existența unui conflict juridic de natură constituțională generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare, a decis CCR pe 30 mai.

"Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat: 1. Constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi. 2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi", se arăta într-un comunicat al CCR.

Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele României, în principal, precum și între Guvern și președintele României, în subsidiar, determinată de refuzul șefului statului de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Curtea a constatat că prim-ministrul Guvernului este titular al dreptului de a sesiza CCR cu soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională.

Cu privire la calitatea ministrului Justiției de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, s-a constatat că acesta este nominalizat în mod expres prin art. 132 alin. (1) din Constituție, care stabilește că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea sa.

"Astfel, ministrul Justiției exercită, în această privință, o competență constituțională specială și expresă, care nu are legătură cu competența generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenței sale, reprezentată de Decizia nr. 285/2014, Curtea a constatat că ministrul Justiției poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională", se mai arăta în comunicat.

CCR a stabilit că problema de drept ce face obiectul sesizării este de a determina întinderea și conținutul sintagmei "sub autoritatea ministrului Justiției" din cuprinsul art. 132 alin. (1) din Constituție, prin raportare la art. 94 lit. c) din Constituție, aspect care "se subsumează unui raport de drept constituțional pur", astfel că situația litigioasă dedusă judecății are natură constituțională, soluționarea sa fiind de competența exclusivă a Curții Constituționale, nu a instanțelor judecătorești.

"De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu ține de competența instanțelor judecătorești interpretarea și aplicarea la cauze concrete a Constituției, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curții Constituționale. (...) În aceste condiții, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcțiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, raporturile dintre ministrul Justiției și Președintele României sunt raporturi de drept constituțional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituției, neputând fi reglementate prin norme juridice aparținând altor ramuri de drept", se preciza în comunicat.

Conform aceleiași surse, CCR a stabilit că art. 94 lit. c) din Constituție este un text cu caracter general, în sensul că președintele României numește în funcții publice în condițiile legii, ceea ce se aplică și în ipoteza revocării sau eliberării din funcție, în timp ce art. 132 alin. (1) din Constituție este un text cu caracter special, care stabilește o putere de decizie a ministrului Justiției asupra activității desfășurate de procurori, indicând faptul că în această procedură ministrul are un rol central, aspect care se reflectă și asupra carierei procurorilor.

"Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcțiile de conducere, prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ministrul Justiției acționează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcția de conducere a procurorului. Președintele României, în temeiul prevederilor art. 94 lit. c) din Constituție, nu are o putere discreționară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularității acesteia. Rezultă că prerogativa Președintelui României de a revoca procurorul din funcția de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate și legalitate a procedurii", consideră instanța constituțională.

În opinia CCR, președintele nu are competența constituțională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcție inițiată de ministrul Justiției, în condițiile legii.

"Or, în cauza de față, Președintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție pe motive de oportunitate, și nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privința exercitării autorității ministrului Justiției asupra activității procurorilor. Prin urmare, conduita Președintelui României de a nu-și exercita competențele potrivit Constituției a determinat imposibilitatea ministrului Justiției să își exercite competențele constituționale conferite de art. 132 alin. (1) din Constituție, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituțională", se mai menționa în comunicat.

CCR mai arăta că, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit și conduita constituțională care trebuie urmată în acest caz, respectiv emiterea de către președintele Klaus Iohannis a decretului de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA.