Chiar dacă este un drept, garantat constituțional, al cetățeanului,

Instituțiile nu dau doi bani pe Legea accesului la informațiile de interes public

2422
Instituțiile nu dau doi bani pe Legea accesului la informațiile de interes public - 9e2769801a380e29acd1fbd62159754a.jpg

Articole de la același autor

Instituțiile publice locale și centrale din România îngrădesc accesul cetățeanului la informațiile de interes public, prin lipsa de transparență, iar atunci când trebuie să ofere răspunsuri la solicitările bazate pe Legea 544 fie o fac extrem de evaziv, fie nu o fac deloc.

Legea privind liberul acces la informațiile de interes public reprezintă încă, la aproape un deceniu de la adoptarea sa, o necunoscută pentru mulți dintre cetățenii români. Publicată în Monitorul Oficial din 23 octombrie 2001, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes pu-blic face referire la un drept fundamental al cetățeanului în relația cu autoritățile publice, potrivit Constituției României, fără a reprezenta un moft sau un capriciu.
Cu toate că actul normativ a fost adoptat în urmă cu nouă ani, prea puțini dintre români au idee despre ce presupune el astfel că, potrivit unui studiu realizat în cadrul proiectului Phare 2006/018-147.01.02 "Informația de interes public - un drept fundamental, nu o favoare!", implementat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în 2009 doar 39% dintre români auziseră despre legea liberului acces la informațiile de interes pu-blic. Mai mult decât atât, conform aceluiași studiu, doar unul din cinci români declara că s-a și folosit de prevederile legii pentru a solicita informații autorităților publice.
Ceea ce trebuie precizat este, în acest context, faptul că, la capitolul I, Dispoziții generale, din Legea 544/2001, este prevăzut că "accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și documentele internaționale ratificate de Parlamentul României".
Totodată, se impune mențiunea că, în sensul Legii 544/2001, prin autoritate sau instituție publică se înțelege "orice autoritate sau instituție publică, precum și orice regie autonomă, care utilizează resurse financiare publice și care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituției". În ceea ce privește informația de interes public, conform aceluiași act normativ, prin aceasta se înțelege "orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informației".

Primăria Constanța, în proces de transparentizare tardivă
Instituțiile publice locale sau centrale manifestă, de multe ori, în relația cu cetățeanul, o secretomanie în ceea ce privește documente care fac referire fie la organigrama instituției, fie la procesele pe care aceasta le are pe rolul instanțelor și în care are calitatea de pârât, fie, de cele mai multe ori, în ceea ce privește informații legate de gestionarea banului public.
Un exemplu elocvent în sensul acesta este Primăria Constanța, instituție care, doar de câteva luni, a început să posteze pe site-ul său proiectele de hotărâre supuse votului în ședințele Consiliului Local Municipal Constanța. Cu toate acestea, însă, multe dintre informațiile care îl privesc pe cetățean și pe marginea cărora acesta din urmă are nelămuriri rămân departe de ochii contribuabililor.
Din acest punct de vedere, precizăm existența unui raport de evaluare a implementării Legii 544/2001 în anul 2009, raport postat pe site-ul Primăriei și potrivit căruia administrației publice locale tomitane i-au fost adresate, anul trecut, 55 de cereri având la bază legea accesului la informații de interes public, cu mențiunea că aici nu sunt incluse solicitările de informații redirecționate spre soluționare altor instituții. Din totalul celor 55 de cereri înregistrate, 19 au fost întocmite de persoane fizice, 36 de persoane juridice. La capitolul reclamații administrative și plângeri în instanță, raportul arată că instituția are pe rol patru astfel de plângeri la adresa instituțiilor publice în 2009 în baza Legii 544, în vreme ce o astfel de plângere a fost rezolvată favorabil reclamantului, iar alte două, favorabil instituției.
O altă prevedere a Legii 544 este aceea că "asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop". Legat de acest aspect, Primăria Constanța suferă la capitolul comunicare prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Liviu Tramudana, căci acesta fie răspunde mult prea rar la telefon, fie cere un interval de timp pentru a se pune la punct vizavi de informațiile solicitate pentru ca, ulterior, să nu mai răs-pundă deloc la telefon, alegând o variantă destul de comodă, anume clasica închidere a telefonului mobil.

Unde-i lege… se găsește și tocmeala
În 2009, redactorii "Cuget liber" au formulat mai multe cereri având la bază Legea 544, cereri adresate fie instituțiilor locale, fie celor centrale. A fost vorba, concret, despre solicitări în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes pu-blic către Primăria Constanța, Consiliul Județean Constanța (CJC), Agenția de Protecție a Mediului Constanța, dar și către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Ministerul Afacerilor Externe.
Mai exact, redactorii au fost interesați de date referitoare la contractele de publicitate încheiate între Primăria Constanța și agențiile de publicitate Telegraf Advertising SRL și Soti Cable Neptun SRL (din perioada 2007-2009), în valoare totală de 1.800.000 de euro, solicitare la care Primăria a dat următorul răspuns: "cererea dumneavoastră a fost înaintată Consiliului Local Constanța, urmând să vă parvină un răspuns în termenul prevăzut de lege" (acest din urmă răspuns nesosind nici până pe 3 martie 2010, în condițiile în care solicitarea a fost depusă pe 20 august 2009). O altă cerere a fost adresată CJC, pe 12 octombrie 2009, prin care erau cerute informații despre contractele încheiate de Consiliul Județean cu firma SC GEOTOP 2001 SRL în perioada 2004-2009, dar și despre valoarea contractelor și a proiectelor încheiate cu această firmă, alături de data la care au fost semnate contractele și, nu în ultimul rând, despre obiectivul lucrărilor prevăzute în contract. CJC nu a răspuns acestei solicitări în niciun fel, alegând tăcerea.
În luna octombrie a anului trecut, am adresat o cerere Consiliului Județean Constanța și în ceea ce privește Fundația "Fantasio", solicitând informații vizavi de numărul și funcțiile tuturor angajaților fundației, precum și de tipul de contracte în baza cărora ei funcționează în cadrul acestei structuri. Potrivit unei hotărâri a CJC, Fundația "Fantasio" poate avea și membri, fapt pentru care am cerut, în baza Legii 544, date despre acești membri și despre aportul financiar al acestora la patrimoniul fundației. În aceeași cerere am solicitat informații despre activitățile/acțiunile desfășurate de către Fundația "Fantasio" de la înființarea sa, din 2005, și până în prezent, dar și despre suma de 300.000 lei pentru desfășurarea "Programului Județean Cultural Educativ" în perioada octombrie 2009 - mai 2010 pe care fundația urma să o primească. CJC nu a catadicsit să ofere vreo informație de interes public în urma acestei cereri.
Tot în cursul anului trecut, am solicitat Agenției Naționale de Integritate date despre o presupusă autosesizare a instituției în cazul președintelui CJC, Nicușor Constantines-cu, demers legat de verificarea declarației sale de avere. Concret, am cerut lămuriri vizavi de veridicitatea informației potrivit căreia ANI s-a autosesizat în privința lui Nicușor Constantinescu, dacă informația se confirmă, când anume au început verificările și în ce stadiu sunt și, dacă acțiunea ANI se bazează și pe alte motive decât declarația de avere.
ANI a răspuns sec că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (8) din Legea nr. 144/2007, cu modificările și completările ulterioare, "actele și lucrările efectuate de către inspectorii de integritate din cadrul Agenției nu sunt publice", cu excepția actului de constatare, atunci când acesta rămâne definitiv.
Nu în ultimul rând, în urma defilării primarului Constanței, Radu Mazăre, într-o uniformă de ofițer nazist în cadrul unei prezentări de modă - gest care a iscat o indignare profundă în plan național și internațional, la nivelul presei, dar și al reprezentanților comunităților evreiești - am solicitat un punct de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, care nu a reacționat oficial în niciun fel, excepție făcând o declarație într-o publicație centrală (n.r. - "Gândul"), declarație potrivit căreia "Ministerul român de Externe nu a primit nicio solicitare din partea diplomației rusești" ulterior defilării lui Mazăre
(n.r - diplomația ruseasă a criticat gestul primarului). În acest caz, nu am primit niciun răspuns scris din partea MAE. În schimb, am primit un telefon din partea purtătorului de cuvânt al ministrului de Externe de la acea vreme (n.r.- Cristian Diaconescu), Alin Șerbănescu. Acesta din urmă a precizat că ministrul nu comentează evenimentul mai mult decât a făcut-o pentru cotidianul "Gândul". Cu toate acestea, Alin Șerbănescu a precizat că nu îl putem cita în cazul în care vrem să publicăm un material legat de acest subiect.
Concluzionând, în România, accesul la informațiile de interes public este îngreunat fie de faptul că cetățenii nu-și cunosc drepturile care le revin potrivit legii, fie din cauza lipsei de transparență a unor instituții care, sfidând litera legii, îi lasă pe oameni cu ochii în soare în așteptarea răspunsului solicitat.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 2.0717 secunde