Guvernul va aplica reducerea salariilor cu 25% și recalcularea pensiilor speciale

După două ședințe tensionate, Curtea Constituțională a României (CCR) s-a pronunțat vineri în cazul celor cinci sesizări făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție, PSD și PNL privind neconstituționalitatea legilor austerității propuse de Guvernul Boc.
Este vorba despre Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Curtea Constituțională a României a transmis, vineri, un comunicat de presă pentru a-și prezenta oficial poziția față de inițiativele Guvernului.
În cazul Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, CCR susține că plenul a decis cu majoritate de voturi că dispozițiile articolului 9 sunt neconstituționale. Articolul 9 prevede diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, a indemnizației de însoțitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum și cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat, de 622,9 lei.
În cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, CCR a constatat că dispozițiile articolului 1, litera c) sunt neconstituționale. Acest articol se referă la pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv ale magistraților asistenți ai Curții Constituționale.
Aceste dispoziții sunt singurele care au fost declarate neconstituționale, CCR argumentând că toate celelalte articole nu încalcă Legea fundamentală.

Executivul trece la Planul B
După anunțarea deciziei CCR, premierul Emil Boc a susținut o conferință de presă, menționând că nu dorește să comenteze poziția judecătorilor Curții, apreciind de asemenea că soluția de diminuare temporară a pensiilor era cea mai bună din punct de vedere economic, chiar dacă implica un cost politic foarte mare.
Primul-ministru a declarat că Executivul are stabilit un pachet de măsuri alternative, obiectivul principal fiind menținerea deficitului bugetar la 6,8% din PIB. Emil Boc a mai precizat că acest pachet a fost negociat și va fi negociat în continuare cu reprezentanții Comisiei Europene, ai Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale. După finalizarea negocierilor, pachetul de măsuri va fi prezentat opiniei publice, a adăugat el.
"Potrivit deciziei Curții Constituționale, componenta care vizează reducerea salariilor cu 25% în sectorul bugetar nu este afectată, ea este și poate fi aplicată. De asemenea, în privința recalculării pensiilor, cu excepția recalculării pensiilor magistraților, toate celelalte prevederi rămân în vigoare și în consecință pot fi aplicate. Curtea a validat aceste măsuri în privința pensiilor speciale, cu excepția pensiilor magistraților unde a spus că nu se poate interveni, celelalte aspecte ale recalculării pensiilor merg mai departe, deci se pot aplica", a subliniat Emil Boc.
Întrebat de jurnaliști dacă acest pachet alternativ de măsuri include și majorarea TVA și a cotei unice de impozitare, șeful Guvernului a evitat să răspundă, spunând doar că nu poate face nicio declarație concretă înainte de finalizarea negocierii cu cele trei instituții internaționale cu care a fost semnat acordul de împrumut.
"Facem tot ce ne stă în putință să rămânem în acordul cu FMI și ca săptămâna viitoare Fondul să poată lua o decizie cu privire la România, inclusiv decizia care să vizeze acordarea viitoarei tranșe de împrumut. Nu este neapărat nevoie să se întoarcă delegația FMI în România, negocierile pot avea loc pe acest pachet de măsuri și fără reîntoarcerea delegației în România", a explicat Boc.
El a completat că măsurile alternative trebuie să asigure economii echivalente cu peste 1,3% din PIB, procentul pe care decizia CCR l-a lăsat neacoperit, însă a punctat faptul că noul pachet de măsuri va cuprinde toate corecturile pe care le-a impus decizia Curții Constituționale și va fi retrimis Parlamentului.

Scenarii posibile
Potrivit Mediafax, surse guvernamentale au declarat că Guvernul ia în calcul un nou plan de măsuri pentru menținerea deficitului bugetar, orientat în principal pe majorări de taxe și impozite, inclusiv a TVA și cotei unice de impozitare.
Aceleași surse au arătat că Guvernul vrea să adopte o ordonanță de urgență de creștere a taxelor și să ceară Parlamentului modificarea rapidă a legilor pe care s-a pronunțat Curtea Constituțională.
O majorare a TVA-ului de la 19 la 24% ar acoperi diferența de 1,2 miliarde euro, dar ar genera și costuri suplimentare pentru firme, inclusiv administrative și informatice, au afirmat sursele.
Executivul are în vedere și o majorare a cotei unice de până la 20%, dar efectul este mai greu de cuantificat. Creșterea celor două taxe la aceste valori a fost una dintre variantele vehiculate în luna mai, în timpul negocierilor cu delegația FMI.
O variantă care ar putea fi propusă boardului FMI presupune și disponibilizarea rapidă a unui număr semnificativ de bugetari, pentru care plățile compensatorii să fie limitate la trei salarii, dar pe o perioadă de 12 luni.
Conform Constituției, prevederile declarate neconstituționale trebuie puse în acord cu decizia Curții în termen de 45 de zile.