De sâmbătă, Cazinoul din Constanța poate fi vizitat

3100
5
De sâmbătă, Cazinoul din Constanța poate fi vizitat - cazino-1318612096.jpg
Începând de sâmbătă, 15 octombrie, constănțenii - și nu numai - sunt așteptați să viziteze clădirea Cazinoului din Constanța, ce va fi deschisă zilnic, între orele 10.00 și 18.00.
Proiectul, inițiat de Prefectura Constanța, oferă vizitatorilor posibilitatea de a face un tur al interiorului edificiului, dar și de a-și scrie impresiile și mesajele pe niște panouri special amenajate în acest scop și să lase, dacă doresc, câte o fotografie din arhiva personală pe panoul "EU ȘI CAZINOUL".
Clădirea va fi deschisă vizitării numai până la începerea lucrărilor premergătoare acțiunii de reabilitare, moment în care accesul în perimetrul clădirii va fi permis strict persoanelor autorizate pentru realizarea acestora, după cum se precizează într-un comunicat remis vineri de cancelaria prefectului.

Comentează știrea

ath
15 octombrie 2011
Avem o problema

Trebuie sa recunosc ca proiectul initiat de Prefectura Constanta are o mica hiba.Proiectul nu include un circuit cu autocarul,la obiectivele turistice din oras.De exemplu,vizitatorii constanteni-si nu numai- sunt invitati sa viziteze gardul ucigas din Cimitirul Central(unic in lume,Patrimoniul UNESCO),casa domnului primar(din Patrimoniul FSN),sau casa domnului Nicusor(din Patrimoniul Personal).Turistul vrea sa verifice cu ochii lui daca palatele alesilor au si ele acoperisul spart asa cum este acoperisul Cazinoului. Mai trebuia prevazuta o vizita de informare in cartierul saracilor consilieri votaci.Vrem sa aflam,de ce orasul istoric a ajuns o ruina in timp ce averile politrucilor au inflorit.Eu tin in biroul meu portretul domnului Nicusor,si o reproducere a vilei tovarasului Mazare,confectionata din scoici de mare si nisip.Le-am luat de la o taraba.Le iubesc pe amandoua,am arta autentica,am o mica avere in birou,un mic suvenir de la malul marii.

Magdalena-Maria Grosu
15 octombrie 2011
Exista in Romania si administratii locale care isi iubesc urbea

Exista locuri in Romania in care administratia locala chiar isi iubeste urbea, istoria sa. http://www.apulum.ro/cetatea.htm Globalizarea uniformizeaza totul, dar specificul locurilor, traditia poate aduce o diferentiere cu adevarat profitabila, dincolo de festivalurile de samba sau scolile de vara ale diferitelor partide politice. http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptaminii/articol/tropaitul-scena-nu-e-totul http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptaminii/articol/cele-mai-multe-fonduri-europene

Magdalena-Maria Grosu
15 octombrie 2011
Alba Iulia poate pretui cetatea, Constanta doar scolile de samba?!

Cele mai multe fonduri europene Alba Iulia deține recordul pe țară în ce privește fondurile europene absorbite. Suma totală este de aproximativ 200 de milioane de euro. Din această sumă, peste un sfert au fost bani destinați restaurării și reconstruirii Cetății din mijlocul orașului, despre care se spune că e cea mai mare din Transilvania (are o suprafață de 110 hectare). În spatele obținerii acestor fonduri se află o echipă de "scriitori de proiecte" condusă de Nicolae Moldovan, șeful serviciului de proiecte comunitare din Primărie. La Festivalul Dilema veche, el a amintit faptul că, pînă în anul 2000, cea mai mare parte a Cetății era practic închisă publicului. Spațiul ei aparținea armatei (ca într-un fel de ocupație internă), iar cei mai mulți locuitori nici nu știau cum arată Cetatea din mijlocul propriului oraș. Primarul Mircea Hava (ales neîntrerupt din 1996) s-a luptat cu Ministerul Apărării pentru redarea Cetății către comunitatea din Alba Iulia. După ce a reușit s-o recîștige, a început să caute proiecte și fonduri pentru a o reconstrui și a o transforma într-un spațiu public prietenos. Bugetul anual de doar 29 de milioane de euro n-ar fi permis aproape nici un fel de dezvoltare a orașului și nici reconstruirea Cetății, așa că edilii s-au gîndit la fondurile europene și la alte fonduri disponibile. Primăria a avut la început un parteneriat cu o fundație care se ocupa de întocmirea proiectelor cu finanțare europeană, după care echipa de specialiști în proiecte europene s-a integrat chiar în subordinea Consiliului Local. Astfel, s-au obținut finanțări din cele mai diverse surse, din Norvegia și chiar Japonia. Nicolae Moldovan spune că în domeniul acestor proiecte care apelează la finanțare europeană e nevoie și de creativitate, de o bună colaborare cu arhitecți, ingineri, experți financiari și de marketing, cunoscători ai legislației și comunicatori buni. Această creativitate a programelor, precizează Nicolae Moldovan, se poate măsura chiar și cantitativ – adică în "grosimea" proiectelor. Unele au fost atît de stufoase, încît au fost cărate în cutii de televizor. Printre secretele obținerii de fonduri stă și cunoașterea unor norme birocratice și evaluarea nevoilor ce trebuie armonizate cu tipul de fonduri care pot fi oferite. E nevoie să rezulte un proiect coerent cu care să te poți prezenta în fața finanțatorului potrivit la momentul potrivit (asta ar fi o altă taină: să știi momentul și finanțatorul potrivit, să fii acolo). Nicolae Moldovan spune că dacă, de exemplu, pe 31 martie 2009, reprezentanții orașului nu s-ar fi prezentat la o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, cu opt cutii de televizoare pline cu proiecte în valoare totală de 57 de milioane de euro, astăzi în Alba Iulia nu s-ar fi lucrat nimic în Cetate, nu s-ar mai fi reconstruit nimic. Un alt secret a fost buna colaborare dintre autoritățile județului. Reprezentanții orașului au avut și proiecte respinse, mai ales în condițiile în care strategia lor e să facă pentru același program cereri de finanțare pentru cîte trei-patru proiecte. După respingerea unui proiect, afirmă Nicolae Moldovan, primul lucru e să scrie contestația. Așa se face că un prim mare proiect respins a fost în cele din urmă recîștigat. Era legat de revalorizarea fostelor șanțuri de apărare ale Cetății, care erau pline de gunoaie și de buruieni, un proiect estimat la început la o valoare de 12 milioane de euro. În cele din urmă, nu s-au cheltuit însă toți acești bani, iar o parte s-a reîntors la bugetul comunității europene. Povestea acestei finanțări a fost foarte complicată, fiind respinsă inițial tocmai de evaluatorii Ministerului Integrării din România, care cheltuise 350 de mii de euro pentru proiecte premergătoare care să ajute Primăria din Alba Iulia să obțină finanțarea. Reprezentații orașului au constatat că, pe motive tehnice, evaluatorii unui minister respingeau o cerere de finanțare pentru care același minister cheltuise deja sume mari, în condițiile în care documentele aveau și avizele altor instituții ale statului, precum Ministerul Culturii și Inspectoratul de Stat în Construcții. Șanțurile de sub zidurile Cetății, în lungime de cinci kilometri și jumătate, sînt astăzi un plăcut loc de plimbare, cu gazon și alei. Iar acesta e doar începutul. Ar trebui sa-l aducem pe primarul de la Alba Iulia, Mircea Hava, la Constanta!

doina manea-pitesti
16 octombrie 2011
Cazionoul din Constanta

Aceasta propunere este foarte bine venita pentru toti , nu numai pentru constanteni. Eu mi-am dorint mereu cu ocazia vizitelor mele la Constanta sa vizitez acest Cazinou si..... Acum este greu sa ajung acolo,dar..... Oricum pentru toata frumusetea orasului Constantasi nu numai felicitari lui Mazare. Inca mai pastrez "mapa" din prima campanie electorala a lui Mazare,si vad cum si-a indeplinit mai tot ce si-a propus. Dar daca ar mai rezolva si cu spatiul verde de pe plaja, adica sa lupte cu Ministerul Apelor, ar fi terribil de bine.Eu sper ca acest OM va face tot posibilul ca in vara viitoare sa poti coborii scarile de la "Creion" si nu numai acolo, in curatenie si fara sobolani in iarba si multa mizerie care se afla in dealul inverzit. Mult succea D-le mazare si felicitari pentru tot ce ati facut pentru Constanta. Doina Manea- Pitesti

crina
7 noiembrie 2012
sa-l ia Pitestiul

Doamna Doina poate vrea domnul Mazare sa vina la Pitesti...noua ne e sufiecient....Sa comenteze constantenii...turstii vad doar Mamaia si mascarada de acolo...vara tine 2-3 luni...noi suferim intreg anul. Constanta =singurul oras fara centru...fara parcuri...si fara multe...constantenii simt asta direct.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3781 secunde