Mihai Radu Vânturache:

"A rămas în mentalul nostru că arhitectul șef se preocupă de toate, dar cadrul legal nu-l ajută tot timpul"

5656
Mihai Radu Vânturache a lucrat ani de zile numai în mediul privat, însă, în urmă cu doi ani, a decis să răspundă unei noi provocări. Mai exact, din 2016, este arhitect șef al municipiului Constanța. În cadrul unui interviu realizat pentru cititorii "Cuget Liber", arhitectul șef Mihai Radu Vânturache a vorbit despre situația Planului Urbanistic General al Constanței, despre construcțiile existente, despre viziunea sa asupra unor zone din Constanța, dar și despre viitorul urbanistic al municipiului nostru.

- În momentul de față, municipiul Constanța funcționează după un Plan Urbanistic General (PUG) elaborat în 1999, cu valabilitate prelungită de trei ori, în 2011, 2013 și 2015. Care este situația actuală și cât mai este valabilă ultima prelungire?

- Conform legislației actuale, nu mai poate fi prelungit. El are valabilitate până la sfârșitul acestui an. Din ce știu, există un proiect legislativ, prin care se intenționează să se modifice valabilitatea acestuia, în sensul să se excludă valabilitatea acelui termen de 10 ani, în anumite condiții. Dacă această ordonanță de Guvern trece de toate forurile și factorii implicați, vom avea în continuare un PUG. Dacă nu, nu știu ce se va întâmpla, nu se blochează nimic, dar va fi un demers mai complex.

- Parcă se lucra la actualul PUG. În ce stadiu este?

- Avem un contract cu Banca Mondială care ne-a ajutat să elaborăm caietul de sarcini. Este finalizat și se lucrează la obținerea unei oferte de preț. Ne interesează cam cât ne costă actualizarea acestei documentații de urbanism.

- Aceste prelungiri succesive ale PUG-ului pot fi considerate ca un dezavantaj pentru dezvoltarea Constanței?

- Nu a fost un dezavantaj, un impediment. Conform legii, a fost o necesitate. Dacă vorbim principial, într-adevăr, o documentație de urbanism PUG îți oferă o viziune mult mai exactă și asupra dezvoltării unei localități decât elaborarea unor documentații de urbanism pentru că acolo se studiază altfel și ai posibilitatea să observi anumite aspecte, anumite disfuncții la o altă scară, mult mai potrivită, să spunem. La documentațiile de PUZ lucrezi la o altă scară mult mai redusă. Poți să vezi partea de ansamblu, dar nu o vezi așa de precisă.

- S-a tot practicat urbanismul derogatoriu. De ce s-a întâmplat acest lucru?

- Eu sunt membru în Comisia Națională unde ajung toate documentațiile de urbanism PUG. Din ce am observat, documentațiile de urbanism PUZ, căci despre ele vorbim, ele contează, de fapt, nu derogă așa cum înțelegem noi. Ele vin și detaliază și modifică anumite aspecte ale PUG-ului. PUG-ul vine și reglementează teritoriul la o anumită scară. La o scară la care nu vedem anumite aspecte. Iar legea a venit și a stabilit clar ce și cum, prin Ordinul 233/2016, unde spune clar ce face PUG-ul, ce reglementează PUZ-ul și ce detaliază PUD-ul. Cu alte cuvinte, dacă e să ne întoarcem la întrebarea d-stră, PUZ-urile s-au elaborat și s-au aprobat datorită PUG-ului. El fiind din 1999, direcțiile de dezvoltare și cele economice s-au dus pe o altă traiectorie decât cea stabilită prin viziunea PUG-ului. Drept pentru care s-a simțit această necesitate de a modifica reglementările urbanistice pe anumite zone.

- Unele voci susțin că datorită acestor PUZ-uri, în Constanța, este harababură.

- Nu-mi place cuvântul, dar vă spun că harababura nu este dată de PUZ-uri elaborate și nici de aceste derogări. Aceste disfuncții sunt date de calitatea proiectului care a stat la baza executării construcției respective ca și clădire estetică. Pentru că, în Regulament scrie la aspectul exterior al clădirilor că viitoarele construcții sau intervenția pe construcțiile existente vor ține cont de aspectele existente, de arhitectura existentă sau dacă sunt într-o zonă neconstruită și eu vin pentru prima dată cu o construcție trebuie să mă adaptez sau să preiau anumite elemente arhitecturale potrivite zonei, funcțiunii sau clădirii și așa mai departe. Numai că nu s-a prea ținut cont și aici apare proiectantul, constructorul și beneficiarul. Ei sunt factorii care determină și am observat că proiectantul transmite responsabilitatea constructorului, constructorul spune că el a executat conform proiectului sau, în anumite cazuri, că beneficiarul și-a dorit în mod expres anumite abordări stilistice arhitecturale și așa mai departe.

- De ce se întâmplă așa din moment ce există o autorizație emisă conform reglementărilor?

- Păi, dacă reglementarea este scrisă cu caracter general și nu caracter particular și direcții stabilite… Proiectantul vine și îmi prezintă un proiect. Eu nu pot decât să-i spun să încerce să revizuiască, să vadă dacă nu cumva găsește o soluție mai bună. Și el vine pe urmă și-mi spune: "Știți, beneficiarul insistă". Dacă eu merg pe principiu și îi spun: "Hai, totuși, încearcă!" am o oarecare reținere să nu ajungem într-un alt context. Pentru că arhitectul șef, în zilele noastre, a rămas în mentalul nostru că este arhitectul care se preocupă și așa mai departe, dar instrumentul de bază, adică, cadrul legal nu-l ajută tot timpul. Când eram în privat și profesam ca și proiectant, aveam aceeași gândire, cum că arhitectul șef ar fi de vină. Acum tind să-l înțeleg pe arhitectul șef, pentru că și dacă încearcă să transmită niște observații, câteodată ele sunt scoase din context cum că ar fi ceva la mijloc. Ori vreun interes, ori un interes personal. Și atunci, ca să evit lucrurile astea, încerc să port un dialog la nivelul Ordinului Arhitecților din România, filiala Dobrogea, ca să avem o relație cât mai apropiată și încercăm, oarecum, ca ei să transmită arhitecților cu drept de semnătură gândirea mea, să spunem așa, ca să existe un echilibru.

- Care este situația privind emiterea certificatelor de urbanism după blocajul de anul trecut?

- Se face un efort fantastic pe acest aspect. Sunt foarte multe hârtii de semnat. În plus, serviciul autorizări care, în mod normal, ar trebui să aibă 30 și ceva de funcționari publici are jumătate. De aceea apare și decalajul acesta. A fost o perioadă în care aveam întârzieri foarte mici, maximum 10 dosare întârziate. Acum, iar, am intrat într-o perioadă în care a crescut numărul dosarelor pentru că sunt solicitări mai multe. Sperăm ca, la jumătatea verii, acestea să scadă iar. În luna august a anului trecut, de exemplu, am crezut că nimeni nu mai vrea să construiască pentru că se depuneau într-un număr foarte mic și acelea erau cu intervenții minore asupra unor construcții cu importanță redusă, gen amenajări interioare.

- În ultimii ani, în Constanța există o explozie a construcțiilor imobiliare. Cum vi se par acestea din punct de vedere urbanistic? Și mă refer, în mod special, la blocuri construite între case, clădiri noi printre cele vechi și urate, comuniste.

- Dacă e să vorbim de construcții noi între case, acestea, clar, s-au făcut în baza unor autorizații de urbanism. Iar noi, ca executiv, trebuie să le punem în aplicare. Chiar dacă eu consider personal ca și urbanist pentru că am niște principii în urbanism că acea viitoare construcție care se va poziționa între case este una nepotrivită, eu am o hotărâre de Consiliu Local pe care trebuie să o pun în aplicare. În situația unor construcții noi, încerc să mă preocup și de estetică, dar este un cumul foarte mare de factori și componente și de aceea apelez, din nou, la Ordinul Arhitecților, și încerc să creez un echilibru cu ei, iar ei, la rândul lor, între ei pe parte de arhitectură.

Notă: Partea a doua a interviului va fi publicată în ediția de mâine a ziarului.  

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4764 secunde