Crișan, oaza de liniște din inima Deltei Dunării

2953
Crișan, oaza de liniște din inima Deltei Dunării - bc68599029928a93ff775e686c3be325.jpg
Delta Dunării - rezervație a biosferei, unde sălășluiesc sute de specii de păsări și pești, într-o vegetație extrem de variată, de peste o mie de specii de plante, de la sălcii și stejari, la liane și nuferi. Dincolo de această descriere, ce poate fi aflată, cu un simplu click, de pe Internet, delta reprezintă mult mai mult. Canalele și lacurile ei sunt un refugiu al liniștii, frumusețea sălciilor care răsar din apă copleșește, iar oamenii locului sunt de un calm dezarmant. Fiecare colțișor al deltei își are povestea lui, pe care pescarii o știu de la bunici și o deapănă în timp ce cârmuiesc bărcile pe canalele înguste, printre plaurii acoperiți cu stuf. Toate acestea nu le puteți afla decât dacă vă hotărâți să petreceți un sejur în inima Deltei Dunării.

Sălbăticia și liniștea se îmbină la Crișan
În Delta Dunării se poate ajunge cu pasagerul - nava care asigură transportul localnicilor, dar care are inconvenientul că este în permanență aglomerată -, cu șalupele firmelor private de transport sau cu bărcile și șalupele proprietarilor pensiunilor unde vă veți caza.
Oamenii au înțeles că turismul este viitorul zonei, astfel că în ultimii patru - cinci ani au ridicat numeroase pensiuni, complexe turistice sau hoteluri, astfel că oferta este variată.
În comuna Crișan, "inima deltei", cum le place localnicilor să spună, sunt numeroase pensiuni și hoteluri plutitoare de unde puteți alege, iar cazarea costă între 100 și 160 lei/cameră/noapte. Satul se întinde de-a lungul Dunării, pe o singură uliță, astfel că în fiecare noapte puteți admira fluviul.
Liniștea pare a fi cuvântul de ordine. Satul are un singur bar, unde se mai organizează, la sfârșit de săptămână, discoteca. În rest, numai forfota turiștilor mai scoate localitatea din amorțeala ei caracteristică. De altfel, Florin Oprișan, managerul pensiunii care îi poartă numele, ne-a spus că delta este preferată de străini tocmai pentru acalmia ei. Iar străinii vin din toate colțurile lumii: Germania, Olanda, Cehia, China, Japonia, SUA. Și românii vin, dar parcă apreciază mai puțin frumusețile locurilor și nevoia de a păstra curățenia…

Pe Dunărea veche, uiți de probleme
O incursiune în Deltă nu are farmec fără o plimbare pe Dunărea veche, pe canalele înguste și pe lacuri, prilej pentru barcagii să vă spună "secretele" locurilor. Dacă alegeți să explorați rezervația într-o barcă cu motor, vă costă între 50 și 70 de lei/ora de marș, iar într-o șalupă - în jur de 100 de lei/ora de marș.
Canalul Litcov este, spun pescarii, cel mai lung canal din deltă (are peste 45 de kilometri) și face legătura cu numeroase lacuri și japse (depresiuni de mică adâncime din deltă, cu contur circular sau alungit, acoperite de apă numai în timpul revărsărilor, unde se dezvoltă o bogată vegetație de apă). Printre acestea, lacurile Obretinul Mare, Obretinul Mic (ce poate fi vizitat doar primăvara, căci odată cu venirea verii este acoperit de vegetație și bărcile înaintează cu greu), Obretiniciucul Mic (acest lac este acoperit de ciulini vara). Mai departe, barca va aluneca ușor pe Canalul Isacova, pe Canalul Lung sau Malafeica, așa cum îi spun localnicii, după numele unui pescar din zonă, spre locurile unde se găsesc coloniile de pelicani, de lebede sau stârci, știute numai de pescari. Canalele, sinuoase, sunt străjuite de sălciile ce se închină în fața apei suverane. Omul nu a reușit încă să-și lase amprenta, să-și ridice vilele pe marginea lor, iar între îngemănarea de apă și verdeață, problemele sunt uitate.

Cânturile de sute de ani ale ucrainenilor, cântate și astăzi
Peisajele sunt impresionante, pasionații de pescuit cred că au descoperit raiul, dar și oamenii din deltă au farmecul lor. Ucrainenii din Crișan (urmașii cazacilor sunt majoritari în localitate și în satele din împrejurimi, Caraorman și Mila 23) sunt încercați de greutăți, dar râd cu poftă, nu refuză un păhărel cu tărie și nici nu-și pierd cumpă-tarea caracteristică. În Delta Dunării, timpul pare să curgă mai alene, în-cremenind atât natura, cât și oamenii.
Grupul vocal "Rebalka" (pescar, în ucraineană) din Crișan este printre puținele formații muzicale ale ucrainenilor care mai există în deltă și a câștigat numeroase premii la festivaluri din țară. Ultimul premiu, primit în martie, a fost pentru talentul culinar al membrelor, iar banii au fost donați pentru începerea construcției la noua biserică din comună. Înființat în urmă cu 40 de ani, grupul vocal număra, în trecut, peste 20 de membri, bărbați și femei. Între timp au mai rămas doar opt membre, majoritatea pensionare. Printre acestea, învață cântecele vechi de sute de ani și Nicoleta Iacovici, tânăra asistentă medicală din Crișan. Deocamdată, este singura tânără care s-a arătat interesată să continue una dintre tradițiile ucrainenilor din Crișan. "Turistul care alege să vină în Delta Dunării, pentru o zi sau două, pe lângă pescuit și plimbările pe canale, poate asculta și acest grup vocal, al ucrainenilor din Crișan", a arătat Cristian Bărhălescu, managerul agenției de turism Icar Tours.

"Stejarul îngenuncheat" de la Caraorman încă își spune legenda
Situat pe grindul Caraorman (numele vine din turcă și înseamnă "pădurea neagră"), între brațele Sulina și Sfântul Gheorghe, satul Caraorman este cea mai veche așezare din Delta Dunării. Înainte de ’89 a existat intenția exploatării nisipului din zonă, dar Revoluția a stopat lucrările, astfel că la intrarea în sat pot fi "admirate" ruinele blocurilor unde ar fi trebuit să fie cazați muncitorii. Satul mai numără, în prezent, doar vreo 250 de gospodării, iar localnicii se ocupă cu pescuitul. La câțiva kilometri de sat se află dunele de nisip de la Caraorman, unice în Europa pentru concentrația bogată în cuarț. Oamenii spun că duna cea mai înaltă este caceahura (traducerea din ucraineană este "dâmb") Baranova, pe care în trecut pășteau oile păstorii care veneau de la Sibiu. Pădurea Caraorman era unită, în trecut, cu pădurea Letea și, asemenea acesteia, are un aspect subtropical, datorită lianelor ce unesc stejarii bătrâni de sute de ani. Cel mai în vârstă stejar are peste 500 de ani și este cunoscut drept "Stejarul îngenuncheat". Legenda spune că turcii au furat fiica unui păstor român în ziua în care se căsătorea cu un cazac. Supărați, cazacii au pornit în urmărirea turcilor și i-au omorât, recuperând mireasa. În locul unde au fost îngenunchiați turcii s-a înălțat stejarul.
De altfel, delta este bogată și în legende: aurul furat de pirați a fost îngropat undeva prin pădurile Caraorman și Letea și cei care pleacă în căutarea lui pot muri dacă vorbesc; la Mila 10, în apropiere de Crișan, localnicii văd și acum spiritele soldaților care au murit în Al Doilea Război Mondial și ale căror trupuri au rămas în Dunăre.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Miercuri, 09 Septembrie 2009
Stire din Diverse : Mare cu miros de toamnă la Sulina
Pagina a fost generata in 0.2782 secunde