Fabula gustului

Într-o zi Napoleon deghizându-se în simplu om s-a dus într-un sat. Plimbându-se prin sat observă doi tineri - ambii aveau lipsă câte un picior. Curios, se apropie şi întreabă:

- Amândoi sunteți așa de tineri, ce s-a întâmplat cu voi?

- Noi am pierdut picioarele luptând pentru Napoleon.

Napoleon, gândindu-se un pic, îi întreabă:

- Spuneți-mi vă rog, care este pentru voi cea mai mare dorință?

- Dacă aş avea 2.000 de franci, aş fi asigurat toată viața - spune primul.

- Iar eu aş vrea ca înainte de a muri să petrec o noapte cu Josefina, soția lui Napoleon.

Napoleon le-a urat toate cele bune şi a plecat. A doua zi în respectivul sat, apar jandarmii, îi găsesc pe cei doi tineri şi sub convoi îi transportă la Paris, în faţa împăratului. Primului, Napoleon i-a dat jumătate de milion de franci, spunându-i: "Du-te şi trăiește fericit până la moarte". Pe cel de-al doilea, Napoleon l-a invitat la cină şi l-a servit cu 20 de feluri de mâncare şi 20 de feluri de deserturi - toate din dovleac. Oaspetele a mâncat un fel, al doilea, al treilea, dar mai mult nu putea. Atunci Napoleon îl întreabă:

- Dar tu de ce nu mănânci? Eu te-am invitat la cină, iar tu trebuie să mănânci tot ceea ce eu te servesc.

- Dar - se împotrivește tânărul - chiar dacă toate felurile de mâncare şi desert au forme şi aranjamente diferite gustul la toate e de dovleac.

- Eu special te-am servit numai cu dovleac, ca şi tu să înțelegi că, fix așa e şi cu femeile, tânărul meu prieten.