Cum dobândesc ardelenii cultură generală

Zice că ardeleanul coboară pe Feleac spre Cluj, cu căruța, cu nevasta și copilul. Ajungând în dreptul Teatrului, copilul întreabă: 

- Tata, da’ casa asta mare cu doi căței pe ea ce o fi? 

- Nu știu, dragu’ tatii. 

Apoi, în Piața Unirii: 

- Tata, da’ omu ăsta pe cal, cine-o fi? 

- Nu știu, dragu’ tatii. 

În fine, lângă Parcul Mare: 

- Tata, da’ la balta asta mică oare cum i-a zice? 

- Nu știu, dragu’ tatii. 

Femeia, agasată de insistențele copilului, intervine: 

- Da’ mai lasă-l în pace pe tatăl tău, mă copile, nu vezi că-i trudit?! 

La care țăranul răspunde cu bonomie ardelenească: 

- Lasă-l, femeie, pe copil să întrebe, că numa’ așa învață!