Confesiunile unui bărbat leneş

Mă numesc XXXXXX, am 34 ani, trebuia să am 39, dar nevastă-mea

mi-a mâncat cinci ani din viaţă. Intelectual de rasă, am liceul început şi facultatea terminată şi un fizic deosebit de atrăgător; obiecte ca: farfurii, linguri, cărţi efectiv se lipesc de mine; adevărat, asta şi pentru că mă spăl destul de rar.

Nu-mi e frică de muncă, dorm lângă ea şi sunt o persoană foarte comunicativă când vorbesc de la telefonul firmei. Am o experienţă semnificativă în vânzări, de mic copil obişnuiam să vând lucrurile părinţilor din casă, sunt o fire foarte dinamică, dar după orele de program; până acum nu am avut antecedente penale şi sper că până mă voi angaja la firma dumneavoastră nici să nu am.

Autodidact în marketing, sunt un fin observator al oricărei investiţii, eliminând din start orice fel de cheltuieli colaterale sau fără rezultate.

Spre exemplu, eu am mai trimis o scrisoare de intenţie + CV şi firmei XYZ din Constanţa. Dacă răspunsul dumneavoastră este pozitiv şi mă angajaţi, înseamnă că automat banii pe care i-am investit pentru a trimite faxul la Constanţa i-am pierdut şi asta se întâmpla acum doi ani, când leul era mai puternic. Nu mai vorbesc de faptul că, iată, eu am terminat scrisoarea, iar dumneavoastră nu m-aţi chemat pentru interviu. Mie aceste lucruri îmi dau de gândit şi nu pot să nu sesizez anumite tertipuri la care apelaţi; vă folosiţi de mass-media (daţi anunţuri prin ziare), este clar un atac la adresa mea.

În primul rând, nici nu mă cunoaşteţi şi în al doilea rând nici nu sunt obligat să mă angajez la firma dumneavoastră. În speranţa că v-am făcut să zâmbiţi puţin (lucru care în procesul de vânzare reprezintă un atuu important), dacă vreţi să vă las fără clienţi, n-aveţi decât să mă angajaţi! Mă puteţi suna la.....

PS. M-ar interesa dacă se poate să îmi daţi concediul de odihnă la început!