Așa arată o mamă eroină

O femeie urmată de o duzină de copii intră la oficiul social al primăriei, unde este primită de asistenta socială:

- Vai, ce de copii, sunt toți ai dumneavoastră?

- Da, toți sunt ai mei, zice mama.

Se întoarce spre copii și zice cu ton de comandă:

- Sascha, stai jos!

Și toți copiii se așază.

- Deci, zice asistenta socială, să începem cu completarea formularelor: spuneți-mi numele copiilor.

- Acesta, cel mai mare, este Sascha.

- Bine. Următorul?

- Și pe ăsta îl cheamă Sascha.

Asistenta socială își încruntă sprâncenele și scrie mai departe. Unul după altul, fiii se numeau toți Sascha. Urmează fiica cea mică; și ea tot Sascha.

- Bine, zice asistenta socială, dar toți copiii se numesc Sascha?

- Da, asta simplifică mult lucrurile, spune mama copiilor. Când copiii trebuie să se scoale să meargă la școală, nu-mi rămâne decât să strig tare: Sascha! Scularea! Și când e gata cina strig: Saaascha! La masă! Și toți copiii vin în goană. Dacă îi văd că vor să traverseze strada în fugă, strig, de asemenea: Sascha, Stop!... și toți se opresc. Faptul că i-am botezat pe toți copiii mei Sascha a fost cea mai bună idee pe care am avut-o vreodată.

Asistenta socială se gândește o clipă și întreabă nedumerită:

- Și cum faceți când vreți să chemați pe un anume copil și nu toată trupa?

- Simplu, îl strig pe numele lui de familie!