Răufăcătorii se modernizează: se „mută” pe rețelele de socializare! Poliția are ac de cojocul lor!

Ghidul a fost realizat de comisar șef Angela Chirvăsuță, agent șef principal Gheorghița Stana, expert antidiscriminare Simona Voicescu și expert egalitate de șanse Monica Tudorache. În ghid sunt prezentate fenomene negative care aduc nesiguranța online și care sunt semnele la care trebuie să fim atenți: cyberstalking, online shaming, body shaming, doxing, sexting și revengeporn, shunning, loverboy etc.

Cele mai frecvente fenomene infracționale

Unul dintre cele mai des întâlnite fenomene în mediul online poartă numele de „cyberstalking”. Cyberstalking este urmărirea sau hărțuirea efectuate prin intermediul platformelor online. Motivele pot fi controlul sau intimidarea persoanei vizate. Informațiile colectate pot fi utilizate și în alte infracțiuni, precum furtul de identitate sau urmărirea offline. „Atunci când cineva continuă să îți scrie, deși i-ai spus să nu o mai facă, sau începe să te atace, înseamnă că ești supus fenomenului de cyberstalking. Acest fenomen mai presupune și că cealaltă persoană încearcă să își dea seama în mod constant unde ești, cu cine, ce faci, și te urmărește în mediul online, prin intermediul postărilor tale sau ale prietenilor tăi. Dacă cineva te deranjează în spațiul virtual, îți scrie obsesiv, îți cere să vă întâlniți sau să faci lucruri de natură sexuală, înseamnă că te hărțuiește. Cel mai sigur ar fi să păstrezi conversațiile și să blochezi sau să ștergi din lista de prieteni persoana respectivă. Poți face și o plângere la poliție, pentru că hărțuirea se pedepsește prin lege”, au subliniat polițiștii.

O altă practică actuală, în rândul tinerilor în special este body shaming-ul. Așa este definită situația când mai multe persoane se coalizează împotriva unei „persoane țintă” cu scopul de a o umili. Elementele de care se leagă sunt aspectele fizice, iar agresorii publică fotografii sau filmări cu victima, pe care o jignesc și o stigmatizează. „Practica este una extrem de umilitoare, cu consecințe dureroase, pe termen lung. Un astfel de comportament poate duce și la suicid. Chiar dacă legislația din România nu are o prevedere specială pentru acest fenomen, manifestarea acestuia se poate încadra, după caz, în mai multe infracțiuni prevăzute de Codul Penal și pedepsite ca atare: amenințare, hărțuire, determinarea sau înlesnirea sinuciderii”, au mai atras atenția oamenii legii.

Frecvent pe rețelele de socializare este și doxing-ul - practica de a cerceta pe cineva, a căuta cât mai multe informații despre el și a difuza public informații private sau de identificare. „Este strâns legat de vigilantes și hacktivism. Toată viața ta, adresa la care locuiești, date de identificare din documentele tale legale, fotografii pe care nu ai vrea să le vadă lumea, pot fi făcute publice prin această metodă. Doxing-ul este practicat din diferite motive, inclusiv răzbunare, șantaj, hărțuire, rușine online, constrângere pentru a te determina să accepți să faci ceva ce altfel nu ai face. Modul de manifestare a acestui fenomen se încadrează în legislația din România la categoria hărțuire și amenințare”, au arătat polițiștii.

În toate situațiile însă, victimele trebuie să strângă probe – capturi de ecran, de conversații, filmulețe etc – în momentul în care se adresează Poliției.