Proiecte pentru a alina durerea copiilor navigatorilor. „Tati, vreau să vii mai repede din voiaj!”

8811

Articole de la același autor

Din primele zile de școală, cadrele didactice au transmis părinților că se realizează o situație statistică a numărului de copii înscriși în unitățile de învățământ din Constanța, cu părinți navigatori. Solicitarea a fost primită, pe alocuri, cu scepticism și a stârnit rumoare. Drept pentru care, la solicitarea „Cuget Liber”, Asociația Comandanților de Navă din România a explicat motivul respectivei statistici.

„Tati, aș vrea ca atunci când ești plecat ziua să aibă 12 ore, iar când ești acasă, 50 de ore!”, „Tati, de ce trebuie să pleci mereu?” sau „Tati, vreau să vii mai repede acasă, îmi este dor de tine!” – sunt vorbe dureroase, pline de dor, pe care navigatorii le aud mereu de la copiii lor. Căci dacă pentru oamenii mărilor plecarea de acasă este plină de provocări și dor de casă, pentru cei mici absența părinților, pentru luni bune, este de-a dreptul dureroasă. „Fetița noastră suferă de anxietate de separare și am mers cu ea la psiholog de la 3 ani! Ori de câte ori pleacă tatăl ei în voiaj, nu vreți să știți. Face inclusiv febră pe fond emoțional. Iar ca ea sunt mulți copii de navigatori”, este mesajul unei soții de navigator. 

Pentru a reduce riscul de vulnerabilitate emoțională pe care acești copii îl pot prezenta, din cauza plecării părintelui în voiaj, Asociația Comandanților de Navă din România (ACNR) are inițiativa dezvoltării unui proiect prin care cel puțin 50 de copii cu părinți navigatori, născuți între anii 2010 – 2016, să beneficieze gratuit de activități destinate dezvoltării unei sănătăți fizice și emoționale optime. Proiectul a obținut finanțare în cadrul programului „În stare de bine”, implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, iar inițiatorii doresc să realizeze o statistică: câți copii sunt în această situație, câți copii de navigatori sunt născuți între anii 2010 și 2016 și ar putea participa la aceste activități? Prin urmare, reprezentanții asociației au solicitat sprijinul Ministerului Educației, în vederea colectării datelor de la nivelul școlilor. Inițiativa a stârnit rumoare și scepticism în rândul familiilor navigatorilor, existând cazuri în care aceștia au refuzat transmiterea datelor, neînțelegând necesitatea realizării acestei statistici.

Statistică cu numărul copiilor navigatorilor

Comandantul Marius Țuțuianu, președintele Asociației Comandanților de Navă din România, a explicat pentru „Cuget Liber”: „În cadrul unui program de antreprenoriat social finanțat din fonduri europene, un navigator a depus o idee de afacere privind înființarea unei grădinițe destinate copiilor cu părinți navigatori. Comisia de jurizare a apreciat că acești copii, pentru că nu apar nicăieri ca și statistică, nu au dreptul să fie încadrați ca parte a vreunui grup vulnerabil, pentru a beneficia de finanțare. Astfel, proiectul a fost respins, deși la evaluarea financiară primise punctaj maxim privând această comunitate de un proiect viabil și cu impact pozitiv. Apoi, la început de an, în școli se face o raportare privind numărul de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, specificându-se clar «exceptând copiii cu părinți navigatori». Am inițiat un demers către Direcția Generală de Asistență Socială Constanța, cât și către Autoritatea Națională de Protecție a Drepturilor Copiilor, care ne-a răspuns că legea nu impune nicio condiționalitate privind apartenența la grupuri vulnerabile, atât timp cât ea este argumentată. Dar ca să fie argumentată, trebuie să existe o statistică. La nivelul altor țări există studii privind acești copii. Ne-am adresat Ministerului Educației, care a transmis solicitarea mai departe școlilor și în final către părinți. Raportările sunt voluntare, părinții care doresc să raporteze, o fac, cei care nu doresc, nu o fac”.

„Mărturiile navigatorilor, cei care au puterea să recunoască această posibilă vulnerabilitate emoțională a propriilor copii, sunt singurele motive pentru care dorim să implementăm un asemenea proiect la nivelul orașului Constanța, cel puțin. În Marea Britanie, anul trecut, peste două milioane de lire sterline au fost investite în această comunitate. La noi, nimic. Credem că este o lipsă de respect pentru munca pe care acești oameni o realizează și pentru importanța economică, mai ales în dezvoltarea orașului, pe care au avut-o și încă o au”, a adăugat comandantul Marius Țuțuianu.

Scopul asociației este ca din această toamnă să deruleze activități sportive cu copiii, dar și să le fie oferite suport emoțional și consiliere, în caz de nevoie.

XXX

Potrivit datelor centralizate la nivelul Direcției Generale de Asistență Socială, în anul școlar 2020 – 2021 pe listele Inspectoratului Școlar Județean Constanța s-au regăsit 1.662 copii care aveau cel puțin un părinte la muncă în străinătate. „În urma vizitelor efectuate la domiciliile familiilor au fost identificați copii ai căror părinți lucrează ca navigatori, specialiști pe platforme petroliere și parcuri eoliene, șoferi de TIR, deci persoane care lucrează cu contract de muncă pe perioade limitate de timp, activitatea acestora alternând cu perioade petrecute în țară, minorii rămânând în grija celuilalt părinte. O parte dintre familii au refuzat colaborarea cu reprezentanții instituției noastre, multe persoane declarându-se jignite de întrebările pe care trebuie să le adresăm în vederea fișei de identificare a riscurilor, conform prevederilor legale”, se arată în răspunsul direcției, cu privire la motivele pentru care până în prezent nu a fost realizată o statistică a copiilor cu părinți navigatori.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5308 secunde