Procurorul general: Secția pentru anchetarea magistraților funcționează în afara principiilor constituționale

174
Procurorul general: Secția pentru anchetarea magistraților funcționează în afara principiilor constituționale - adinaflorea54122600-1552066610.jpg

Articole recomandate

Secția pentru anchetarea magistraților funcționează în afara principiilor constituționale ale legalității și imparțialității, avertizează procurorul general Augustin Lazăr, în solicitarea către CSM de a sesiza Curtea Constituțională asupra ordonanțelor de guvern care modifică legile justiției. El spune că aceste modificări repetate duc și la anomalia că procurorul șef al acestei secții nu este subordonat procurorului general, dar procurorii Ministerului Public, subordonați procurorului general, ajung, prin efectul normelor, să fie subordonați și procurorului șef al secției speciale. Existând o dublă subordonare, în raport cu entități independente, funcționarea acestei componente a activității judiciare a procurorilor este paralizată, spune Lazăr.
În solicitarea transmisă CSM, procurorul general vorbește și despre controversata Secție pentru anchetarea magistraților, care prin Ordonanța 7 este scoasă de sub autoritatea procurorului general și primește puteri sporite.


Astfel, prin art. 14 pct. 4 din OUG 7/2019 a fost modificat art. 881, prin introducerea unui nou alineat (6) cu următorul conținut: "Ori de câte ori Codul de procedură sau alte legi speciale fac trimitere la <<procurorul ierarhic superior>> în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia", iar prin art. 14 pct. 6 din OUG nr. 7/2019 a fost modificat art.888 alin. 1 lit. d, astfel:"Exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018".


Augustin Lazăr spune că aceste modificări au ca efact excluderea absolută a procurorului general de la exercitarea controlului ierarhic, control care se impune atunci când este vorba de actele procurorului șef al Secției speciale.


Actele procurorului șef al S.I.I.J. rămân în afara controlului ierarhic, ceea ce afectează principiile legalității și imparțialității care guvernează activitatea procurorilor și al căror corolar îl reprezintă principiul controlului ierarhic. În acest mod este afectată unicitatea structurală și unitatea de acțiune a Ministerului Public.


Augustin Lazăr spune că prin efectul art. 14 pct. 4 din OUG 7, Secția specială funcționează în afara principiilor constituționale ale legalității și imparțialității, atâta vreme cât este în afara principiului constituțional al controlului ierarhic. "Or,
legalitatea și imparțialitatea sunt, de fapt, garanții esențiale, de neînlăturat (decât cu riscul neconformității cu Legea fundamentală, Convenția europeană a drepturilor omului ) ale oricărei proceduri penale".


De asemenea, procurorul general mai spune că în cauzele preluate și aflate pe rolul instanțelor de judecată, exercitarea/retragerea căilor de atac de către Secția de anchetare a magistraților ridică și o altă problemă. Astfel, în asemenea cauze S.I.I.J. nu a efectuat urmărirea penală, nu participă la judecată, context în care, în mod obiectiv, acesteia îi lipsesc criteriile funcționale și previzibile (practic, cunoașterea cauzei ) pentru a decide cu privire la exercitarea/retragerea căilor de atac. "Or, aceste aspecte nu fac decât să configureze o exercitarea exclusiv formală a acestei componente a activității judiciare a Ministerului Public, formalism care este de natură a afecta însăși substanța rolului constituțional al acestei autorități – reprezentarea intereselor generale ale societății, apărarea ordinii de drept, precum și a drepturilor și intereselor cetățenilor".


Augustin Lazăr mai arată că procurorii din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau procurorii din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei de competența S.I.I.J, procurori care participă la soluționarea acestor cauze, nu sunt subordonați procurorului șef S.I.I.J. Însă, ca efact al acestor modificări, aceștia (inclusiv procurorii cu funcții de conducere, chiar și la același nivel ierarhic cu procurorul șef S.I.I.J. ) devin practic subordonați procurorului șef al secției speciale. Acesta însă nu este este subordonat procurorului general.


"Norma creează o situația anormală - procurorul șef S.I.I.J. nu este subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar procurorii Ministerului Public, subordonați procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ajung, prin efectul normelor, să fie subordonați și procurorului șef S.I.I.J. Existând o dublă subordonare, în raport cu entități independente, funcționarea acestei componente a activității judiciare a procurorilor este paralizată, iar unitatea de acțiune care le caracterizează activitatea este anulată; efectele dezagregării acestei activități se vor manifesta distructiv în ceea ce privește realizarea rolului Ministerului Public, vor prejudicia interesele generale ale societății și cele individuale ale justițiabililor", mai arată procurorul general.


Sursa: Hotnews.ro




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.8104 secunde