Primarii condamnați penal își vor pierde mandatele. Partidele care vroiau să-și ascundă infractorii, lovite de CCR

385
Primarii condamnați penal își vor pierde mandatele. Partidele care vroiau să-și ascundă infractorii, lovite de CCR - condamnareprimari-1467817302.jpg

Articole recomandate

Judecătorii CCR consideră, în decizia privind neconstituționalitatea legii referitoare la statutul aleșilor locali, că aceștia nu mai au legitimitatea de a-și continua activitatea după, o condamnare definitivă, care determină pierderea integrității - element fundamental al mandatului electiv.


"Condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei", subliniază jude-cătorii CCR într-un comunicat de presă, preluat de Agerpres.


Curtea a reținut că excluderea de sub incidența legii, deci de la sancțiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată, echivalează cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile Constituției privind egalitatea în fața legii.


"În ceea ce privește modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar și de preșe-dinte al consiliului județean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecă-torească rămasă definitivă, pentru infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289 (luarea de mită) și art. 290 (darea de mită) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reținut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituție", se arată în comunicat.


Judecătorii consideră că norma ar genera discriminări între persoane aflate în situații juridice identice, respectiv care dețin calitatea de primar sau președinte de consiliu județean, întrucât referirea exclusivă la art. 289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracțiuni de corupție și de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă.


"Noua opțiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real și vine în contradicție cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a per-mite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și cu privire la care instanța a considerat că prezintă un pericol social să continue exerci-tarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exerci-tarea funcțiilor și demnităților pu-blice în coordonatele statului de drept", se arată în sesizarea înain-tată CCR.


"În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta inte-gritatea, cinstea și răspunderea aleșilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenția sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop - hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârșit o faptă incriminată de legea penală și care o face incom-patibilă cu continuarea activității de reprezentant al comunității", mai precizează CCR.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4716 secunde