Poliția Română dixit: "În aresturile noastre e loc destul"
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a răspuns acuzațiilor lansate de Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) referitoare la condițiile din aresturile inspectoratelor județene. Raportul întocmit de APADOR-CH arată că "multe aresturi se află în subsoluri și sunt, practic, lipsite de lumină naturală. În unele aresturi, camerele nu au grupuri sanitare, nu se organizează niciun fel de activități cu arestații - cu excepția plimbării zilnice într-un spațiu gol, de dimensiuni reduse -, nu se poate asigura confiden-țialitatea discuțiilor dintre arestați și avo-cații lor și nici nu se dorește acest lucru". Apărătorii drepturilor omului au ajuns la concluzia că, în aresturile Poliției, per-soanele private de libertate o duc mai rău decât în pușcării. APADOR-CH a lansat și propunerea ca în celulele din beciurile Poliției să rămână doar suspecții reținuți pe o perioadă de 24 de ore, în baza or-donanțelor emise de procurori.
Noroc cu proiectele
în curs de elaborare…
"În vederea aplicării Legii nr. 275/2006, privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, la nivelul Poliției Române este în curs de finalizare proiectul privind Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de reținere și arestare preventivă ce urmează a fi aprobat prin ordinul comun al miniștrilor Internelor și Reformei Administrative și de Justiție", a replicat Poliția Română imediat ce a aflat de concluziile raportului întocmit de APADOR-CH. În apărarea lor, polițiștii spun că, în perioada 2004 - 2007, s-au înregistrat progrese notabile atât în plan legislativ, cât și în ceea ce privește revizuirea sistemului de detenție preventivă, ca urmare a misiunilor de evaluare în domeniul Justiției și Afacerilor Interne efectuate de reprezentanții Comisiei Europene și ai Comitetului pentru Prevenirea Torturii.
Printre măsurile pe care autoritățile române au fost nevoite să le aplice în ultimii doi ani ca efect al recomandărilor experților organismelor internaționale și prevederilor Convenției Europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, ratificată de România prin Legea nr. 80/1994, se numără închiderea definitivă sau temporară a aresturilor care nu îndeplineau cerințele minime de funcționare; revizuirea sistemelor de încălzire, iluminat, ventilație și siguranță, inclusiv cele de supraveghere video; reamenajarea cabinetele medicale, unde asistența este acordată în permanență de către personal specializat, ștatele de organizare fiind suplimentate cu câte o funcție de asistent medical pentru fiecare arest etc. IGPR precizează că la toate aresturile aflate în funcțiune s-au efectuat lucrări de igienizare și reamenajare a camerelor de deținere și anexe, pentru asigurarea necesarului de 6 metri cubi aer/persoană. Totodată, la unele aresturi s-a redus numărul celor încarcerați până la limita minimă de două persoane/cameră, fiind dispuse măsuri pentru extinderea spațiului vital de 4 metri pătrați/persoană, respectiv 8 metri cubi aer, cât este prevăzut în art. 67 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006.
Cât despre confidențialitatea discuțiilor avocat-client și respectarea dreptului la intimitate, polițiștii menționează că în toate aresturile funcționează telefoane publice pe bază de cartele magnetice și cutii poștale. "Persoanele reținute sau arestate au dreptul și posibilitatea de a se adresa instituțiilor statului și organismelor neguvernamentale cu atribuțiuni în materia respectării drepturilor omului, acestea pot formula plângeri privind rele tratamente sau alte forme de abuz săvârșite de către organele de aplicare a legii, sesizările fiind soluționate după caz, de către unitățile de parchet competente, conform Codului de procedură penală, când faptele întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni sau de către ofițeri anume desemnați, conform procedurii administrative prevăzute de reglementările interne, când faptele săvârșite constituie abateri disciplinare", se arată în nota informativă remisă mass-media de către IGPR. Dacă ar fi să ne luăm după explicațiile Poliției, unele aresturi sunt adevărate cluburi de vacanță: "În toate aresturile au fost instalate sau remediate sistemele de radioficare, iar la 45 dintre ele au fost amenajate cluburi în care funcționează biblioteci și aparatură TV pentru asigurarea dreptului la informare".
Avem locuri vacante
Punerea în aplicare "cu fermitate" a protocolului încheiat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, ce prevede transferul în închisori a persoanelor condamnate sau a celor puse la dispoziția instanțelor de judecată, a dus la eliminarea suprapopulării aresturilor Poliției. Actualmente, gradul mediu de ocupare a locurilor este de aproximativ 45%. În plus, conform recomandărilor făcute de experții UE, au fost dispuse măsuri de respectare a principiului separării la încarcerare, fiind luate în considerare mai multe criterii. Astfel, persoanele private de libertate sunt separate pe sexe; minorii de majori; arestații preventiv de condamnații aflați în curs de cercetare; pe motive medicale, în special boli contagioase; recidiviștii de cei aflați la prima infracțiune ș.a.m.d. "La aresturile în care se încarcerează femei sunt încadrate agenți femei pe funcții prevăzute la compartimentele de arest-transfer sau cercetare penală din cadrul unităților ori subunităților de poliție care le administrează", arată polițiștii, subliniind că în special minorilor le este asigurată consilierea psihologică de către personalul specializat încadrat la unitățile de poliție. Mai mult, minorii au posibilitatea ca, la cerere, să urmeze anumite forme de învățământ ori să susțină examene. În ceea ce privește executarea măsurilor privative de libertate dispuse față de minori, se efectuează demersurile nece-sare amenajării unor camere de reținere și arest preventiv în cadrul Centrelor de primire a minorilor ce funcționează în subordinea primăriilor, oferindu-se astfel posibilitatea continuării procesului de educare, după cum susține IGPR.
Arestul constănțean, renovat la începutul lui 2006
În luna ianuarie a anului trecut, celulele arestului Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța au fost modernizate, în fiecare cameră fiind instalat câte un duș, linie audio - cu un microfon acționat din interior pentru urgențe - și camere de supraveghere. Unele celule sunt dotate chiar și cu televizoare. Potrivit polițiștilor constănțeni, modernizarea arestului din subsolul IPJ a costat aproximativ două miliarde lei vechi, din care 600 milioane lei vechi au fost cheltuite pentru ușile celulelor, de maximă securitate, omologate de Administrația Națională a Penitenciarelor.
"În cadrul penitenciarelor se pot înființa secții speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. În secțiile speciale de arestare preventivă pot fi deținute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză, precum și persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată"
Articolul 13 din Legea nr. 275/200
Protocol înnoit cu APADOR-CH
Specialiștii APADOR-CH au avut acces în beciurile Poliției în baza unui parteneriat desfășurat cu Poliția Română. Anul trecut, IPGR și APADOR-CH au încheiat un protocol ce permite reprezentanților Asociației acces neîngrădit în aresturile Poliției și posibilitatea de a purta discuții confidențiale cu persoanele private de libertate. La 11 iunie a.c., IGPR a reînnoit protocoalele cu APADOR-CH, Liga Internațională și Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului și Societatea Independentă Română pentru Drepturile Omului. "Faptul că îmbunătățirea condițiilor din arestul poliției reprezintă o prioritate pentru reprezentanții Poliției Române este dovedit și de elaborarea proiectului de reabilitare și modernizare a locurilor de reținere și arest preventiv, care se regăsește în Memorandumul MAI de fundamentare a suplimentării bugetului pe anul 2006", indică IGPR.
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a răspuns acuzațiilor lansate de Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) referitoare la condițiile din aresturile inspectoratelor județene. Raportul întocmit de APADOR-CH arată că "multe aresturi se află în subsoluri și sunt, practic, lipsite de lumină naturală. În unele aresturi, camerele nu au grupuri sanitare, nu se organizează niciun fel de activități cu arestații - cu excepția plimbării zilnice într-un spațiu gol, de dimensiuni reduse -, nu se poate asigura confiden-țialitatea discuțiilor dintre arestați și avo-cații lor și nici nu se dorește acest lucru". Apărătorii drepturilor omului au ajuns la concluzia că, în aresturile Poliției, per-soanele private de libertate o duc mai rău decât în pușcării. APADOR-CH a lansat și propunerea ca în celulele din beciurile Poliției să rămână doar suspecții reținuți pe o perioadă de 24 de ore, în baza or-donanțelor emise de procurori.
Noroc cu proiectele
în curs de elaborare…
"În vederea aplicării Legii nr. 275/2006, privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, la nivelul Poliției Române este în curs de finalizare proiectul privind Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de reținere și arestare preventivă ce urmează a fi aprobat prin ordinul comun al miniștrilor Internelor și Reformei Administrative și de Justiție", a replicat Poliția Română imediat ce a aflat de concluziile raportului întocmit de APADOR-CH. În apărarea lor, polițiștii spun că, în perioada 2004 - 2007, s-au înregistrat progrese notabile atât în plan legislativ, cât și în ceea ce privește revizuirea sistemului de detenție preventivă, ca urmare a misiunilor de evaluare în domeniul Justiției și Afacerilor Interne efectuate de reprezentanții Comisiei Europene și ai Comitetului pentru Prevenirea Torturii.
Printre măsurile pe care autoritățile române au fost nevoite să le aplice în ultimii doi ani ca efect al recomandărilor experților organismelor internaționale și prevederilor Convenției Europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, ratificată de România prin Legea nr. 80/1994, se numără închiderea definitivă sau temporară a aresturilor care nu îndeplineau cerințele minime de funcționare; revizuirea sistemelor de încălzire, iluminat, ventilație și siguranță, inclusiv cele de supraveghere video; reamenajarea cabinetele medicale, unde asistența este acordată în permanență de către personal specializat, ștatele de organizare fiind suplimentate cu câte o funcție de asistent medical pentru fiecare arest etc. IGPR precizează că la toate aresturile aflate în funcțiune s-au efectuat lucrări de igienizare și reamenajare a camerelor de deținere și anexe, pentru asigurarea necesarului de 6 metri cubi aer/persoană. Totodată, la unele aresturi s-a redus numărul celor încarcerați până la limita minimă de două persoane/cameră, fiind dispuse măsuri pentru extinderea spațiului vital de 4 metri pătrați/persoană, respectiv 8 metri cubi aer, cât este prevăzut în art. 67 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006.
Cât despre confidențialitatea discuțiilor avocat-client și respectarea dreptului la intimitate, polițiștii menționează că în toate aresturile funcționează telefoane publice pe bază de cartele magnetice și cutii poștale. "Persoanele reținute sau arestate au dreptul și posibilitatea de a se adresa instituțiilor statului și organismelor neguvernamentale cu atribuțiuni în materia respectării drepturilor omului, acestea pot formula plângeri privind rele tratamente sau alte forme de abuz săvârșite de către organele de aplicare a legii, sesizările fiind soluționate după caz, de către unitățile de parchet competente, conform Codului de procedură penală, când faptele întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni sau de către ofițeri anume desemnați, conform procedurii administrative prevăzute de reglementările interne, când faptele săvârșite constituie abateri disciplinare", se arată în nota informativă remisă mass-media de către IGPR. Dacă ar fi să ne luăm după explicațiile Poliției, unele aresturi sunt adevărate cluburi de vacanță: "În toate aresturile au fost instalate sau remediate sistemele de radioficare, iar la 45 dintre ele au fost amenajate cluburi în care funcționează biblioteci și aparatură TV pentru asigurarea dreptului la informare".
Avem locuri vacante
Punerea în aplicare "cu fermitate" a protocolului încheiat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, ce prevede transferul în închisori a persoanelor condamnate sau a celor puse la dispoziția instanțelor de judecată, a dus la eliminarea suprapopulării aresturilor Poliției. Actualmente, gradul mediu de ocupare a locurilor este de aproximativ 45%. În plus, conform recomandărilor făcute de experții UE, au fost dispuse măsuri de respectare a principiului separării la încarcerare, fiind luate în considerare mai multe criterii. Astfel, persoanele private de libertate sunt separate pe sexe; minorii de majori; arestații preventiv de condamnații aflați în curs de cercetare; pe motive medicale, în special boli contagioase; recidiviștii de cei aflați la prima infracțiune ș.a.m.d. "La aresturile în care se încarcerează femei sunt încadrate agenți femei pe funcții prevăzute la compartimentele de arest-transfer sau cercetare penală din cadrul unităților ori subunităților de poliție care le administrează", arată polițiștii, subliniind că în special minorilor le este asigurată consilierea psihologică de către personalul specializat încadrat la unitățile de poliție. Mai mult, minorii au posibilitatea ca, la cerere, să urmeze anumite forme de învățământ ori să susțină examene. În ceea ce privește executarea măsurilor privative de libertate dispuse față de minori, se efectuează demersurile nece-sare amenajării unor camere de reținere și arest preventiv în cadrul Centrelor de primire a minorilor ce funcționează în subordinea primăriilor, oferindu-se astfel posibilitatea continuării procesului de educare, după cum susține IGPR.
Arestul constănțean, renovat la începutul lui 2006
În luna ianuarie a anului trecut, celulele arestului Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța au fost modernizate, în fiecare cameră fiind instalat câte un duș, linie audio - cu un microfon acționat din interior pentru urgențe - și camere de supraveghere. Unele celule sunt dotate chiar și cu televizoare. Potrivit polițiștilor constănțeni, modernizarea arestului din subsolul IPJ a costat aproximativ două miliarde lei vechi, din care 600 milioane lei vechi au fost cheltuite pentru ușile celulelor, de maximă securitate, omologate de Administrația Națională a Penitenciarelor.
"În cadrul penitenciarelor se pot înființa secții speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. În secțiile speciale de arestare preventivă pot fi deținute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză, precum și persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată"
Articolul 13 din Legea nr. 275/200
Protocol înnoit cu APADOR-CH
Specialiștii APADOR-CH au avut acces în beciurile Poliției în baza unui parteneriat desfășurat cu Poliția Română. Anul trecut, IPGR și APADOR-CH au încheiat un protocol ce permite reprezentanților Asociației acces neîngrădit în aresturile Poliției și posibilitatea de a purta discuții confidențiale cu persoanele private de libertate. La 11 iunie a.c., IGPR a reînnoit protocoalele cu APADOR-CH, Liga Internațională și Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului și Societatea Independentă Română pentru Drepturile Omului. "Faptul că îmbunătățirea condițiilor din arestul poliției reprezintă o prioritate pentru reprezentanții Poliției Române este dovedit și de elaborarea proiectului de reabilitare și modernizare a locurilor de reținere și arest preventiv, care se regăsește în Memorandumul MAI de fundamentare a suplimentării bugetului pe anul 2006", indică IGPR.
Noroc cu proiectele
în curs de elaborare…
"În vederea aplicării Legii nr. 275/2006, privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, la nivelul Poliției Române este în curs de finalizare proiectul privind Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de reținere și arestare preventivă ce urmează a fi aprobat prin ordinul comun al miniștrilor Internelor și Reformei Administrative și de Justiție", a replicat Poliția Română imediat ce a aflat de concluziile raportului întocmit de APADOR-CH. În apărarea lor, polițiștii spun că, în perioada 2004 - 2007, s-au înregistrat progrese notabile atât în plan legislativ, cât și în ceea ce privește revizuirea sistemului de detenție preventivă, ca urmare a misiunilor de evaluare în domeniul Justiției și Afacerilor Interne efectuate de reprezentanții Comisiei Europene și ai Comitetului pentru Prevenirea Torturii.
Printre măsurile pe care autoritățile române au fost nevoite să le aplice în ultimii doi ani ca efect al recomandărilor experților organismelor internaționale și prevederilor Convenției Europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, ratificată de România prin Legea nr. 80/1994, se numără închiderea definitivă sau temporară a aresturilor care nu îndeplineau cerințele minime de funcționare; revizuirea sistemelor de încălzire, iluminat, ventilație și siguranță, inclusiv cele de supraveghere video; reamenajarea cabinetele medicale, unde asistența este acordată în permanență de către personal specializat, ștatele de organizare fiind suplimentate cu câte o funcție de asistent medical pentru fiecare arest etc. IGPR precizează că la toate aresturile aflate în funcțiune s-au efectuat lucrări de igienizare și reamenajare a camerelor de deținere și anexe, pentru asigurarea necesarului de 6 metri cubi aer/persoană. Totodată, la unele aresturi s-a redus numărul celor încarcerați până la limita minimă de două persoane/cameră, fiind dispuse măsuri pentru extinderea spațiului vital de 4 metri pătrați/persoană, respectiv 8 metri cubi aer, cât este prevăzut în art. 67 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006.
Cât despre confidențialitatea discuțiilor avocat-client și respectarea dreptului la intimitate, polițiștii menționează că în toate aresturile funcționează telefoane publice pe bază de cartele magnetice și cutii poștale. "Persoanele reținute sau arestate au dreptul și posibilitatea de a se adresa instituțiilor statului și organismelor neguvernamentale cu atribuțiuni în materia respectării drepturilor omului, acestea pot formula plângeri privind rele tratamente sau alte forme de abuz săvârșite de către organele de aplicare a legii, sesizările fiind soluționate după caz, de către unitățile de parchet competente, conform Codului de procedură penală, când faptele întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni sau de către ofițeri anume desemnați, conform procedurii administrative prevăzute de reglementările interne, când faptele săvârșite constituie abateri disciplinare", se arată în nota informativă remisă mass-media de către IGPR. Dacă ar fi să ne luăm după explicațiile Poliției, unele aresturi sunt adevărate cluburi de vacanță: "În toate aresturile au fost instalate sau remediate sistemele de radioficare, iar la 45 dintre ele au fost amenajate cluburi în care funcționează biblioteci și aparatură TV pentru asigurarea dreptului la informare".
Avem locuri vacante
Punerea în aplicare "cu fermitate" a protocolului încheiat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, ce prevede transferul în închisori a persoanelor condamnate sau a celor puse la dispoziția instanțelor de judecată, a dus la eliminarea suprapopulării aresturilor Poliției. Actualmente, gradul mediu de ocupare a locurilor este de aproximativ 45%. În plus, conform recomandărilor făcute de experții UE, au fost dispuse măsuri de respectare a principiului separării la încarcerare, fiind luate în considerare mai multe criterii. Astfel, persoanele private de libertate sunt separate pe sexe; minorii de majori; arestații preventiv de condamnații aflați în curs de cercetare; pe motive medicale, în special boli contagioase; recidiviștii de cei aflați la prima infracțiune ș.a.m.d. "La aresturile în care se încarcerează femei sunt încadrate agenți femei pe funcții prevăzute la compartimentele de arest-transfer sau cercetare penală din cadrul unităților ori subunităților de poliție care le administrează", arată polițiștii, subliniind că în special minorilor le este asigurată consilierea psihologică de către personalul specializat încadrat la unitățile de poliție. Mai mult, minorii au posibilitatea ca, la cerere, să urmeze anumite forme de învățământ ori să susțină examene. În ceea ce privește executarea măsurilor privative de libertate dispuse față de minori, se efectuează demersurile nece-sare amenajării unor camere de reținere și arest preventiv în cadrul Centrelor de primire a minorilor ce funcționează în subordinea primăriilor, oferindu-se astfel posibilitatea continuării procesului de educare, după cum susține IGPR.
Arestul constănțean, renovat la începutul lui 2006
În luna ianuarie a anului trecut, celulele arestului Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța au fost modernizate, în fiecare cameră fiind instalat câte un duș, linie audio - cu un microfon acționat din interior pentru urgențe - și camere de supraveghere. Unele celule sunt dotate chiar și cu televizoare. Potrivit polițiștilor constănțeni, modernizarea arestului din subsolul IPJ a costat aproximativ două miliarde lei vechi, din care 600 milioane lei vechi au fost cheltuite pentru ușile celulelor, de maximă securitate, omologate de Administrația Națională a Penitenciarelor.
"În cadrul penitenciarelor se pot înființa secții speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. În secțiile speciale de arestare preventivă pot fi deținute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză, precum și persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată"
Articolul 13 din Legea nr. 275/200
Protocol înnoit cu APADOR-CH
Specialiștii APADOR-CH au avut acces în beciurile Poliției în baza unui parteneriat desfășurat cu Poliția Română. Anul trecut, IPGR și APADOR-CH au încheiat un protocol ce permite reprezentanților Asociației acces neîngrădit în aresturile Poliției și posibilitatea de a purta discuții confidențiale cu persoanele private de libertate. La 11 iunie a.c., IGPR a reînnoit protocoalele cu APADOR-CH, Liga Internațională și Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului și Societatea Independentă Română pentru Drepturile Omului. "Faptul că îmbunătățirea condițiilor din arestul poliției reprezintă o prioritate pentru reprezentanții Poliției Române este dovedit și de elaborarea proiectului de reabilitare și modernizare a locurilor de reținere și arest preventiv, care se regăsește în Memorandumul MAI de fundamentare a suplimentării bugetului pe anul 2006", indică IGPR.
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a răspuns acuzațiilor lansate de Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) referitoare la condițiile din aresturile inspectoratelor județene. Raportul întocmit de APADOR-CH arată că "multe aresturi se află în subsoluri și sunt, practic, lipsite de lumină naturală. În unele aresturi, camerele nu au grupuri sanitare, nu se organizează niciun fel de activități cu arestații - cu excepția plimbării zilnice într-un spațiu gol, de dimensiuni reduse -, nu se poate asigura confiden-țialitatea discuțiilor dintre arestați și avo-cații lor și nici nu se dorește acest lucru". Apărătorii drepturilor omului au ajuns la concluzia că, în aresturile Poliției, per-soanele private de libertate o duc mai rău decât în pușcării. APADOR-CH a lansat și propunerea ca în celulele din beciurile Poliției să rămână doar suspecții reținuți pe o perioadă de 24 de ore, în baza or-donanțelor emise de procurori.
Noroc cu proiectele
în curs de elaborare…
"În vederea aplicării Legii nr. 275/2006, privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, la nivelul Poliției Române este în curs de finalizare proiectul privind Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de reținere și arestare preventivă ce urmează a fi aprobat prin ordinul comun al miniștrilor Internelor și Reformei Administrative și de Justiție", a replicat Poliția Română imediat ce a aflat de concluziile raportului întocmit de APADOR-CH. În apărarea lor, polițiștii spun că, în perioada 2004 - 2007, s-au înregistrat progrese notabile atât în plan legislativ, cât și în ceea ce privește revizuirea sistemului de detenție preventivă, ca urmare a misiunilor de evaluare în domeniul Justiției și Afacerilor Interne efectuate de reprezentanții Comisiei Europene și ai Comitetului pentru Prevenirea Torturii.
Printre măsurile pe care autoritățile române au fost nevoite să le aplice în ultimii doi ani ca efect al recomandărilor experților organismelor internaționale și prevederilor Convenției Europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, ratificată de România prin Legea nr. 80/1994, se numără închiderea definitivă sau temporară a aresturilor care nu îndeplineau cerințele minime de funcționare; revizuirea sistemelor de încălzire, iluminat, ventilație și siguranță, inclusiv cele de supraveghere video; reamenajarea cabinetele medicale, unde asistența este acordată în permanență de către personal specializat, ștatele de organizare fiind suplimentate cu câte o funcție de asistent medical pentru fiecare arest etc. IGPR precizează că la toate aresturile aflate în funcțiune s-au efectuat lucrări de igienizare și reamenajare a camerelor de deținere și anexe, pentru asigurarea necesarului de 6 metri cubi aer/persoană. Totodată, la unele aresturi s-a redus numărul celor încarcerați până la limita minimă de două persoane/cameră, fiind dispuse măsuri pentru extinderea spațiului vital de 4 metri pătrați/persoană, respectiv 8 metri cubi aer, cât este prevăzut în art. 67 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006.
Cât despre confidențialitatea discuțiilor avocat-client și respectarea dreptului la intimitate, polițiștii menționează că în toate aresturile funcționează telefoane publice pe bază de cartele magnetice și cutii poștale. "Persoanele reținute sau arestate au dreptul și posibilitatea de a se adresa instituțiilor statului și organismelor neguvernamentale cu atribuțiuni în materia respectării drepturilor omului, acestea pot formula plângeri privind rele tratamente sau alte forme de abuz săvârșite de către organele de aplicare a legii, sesizările fiind soluționate după caz, de către unitățile de parchet competente, conform Codului de procedură penală, când faptele întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni sau de către ofițeri anume desemnați, conform procedurii administrative prevăzute de reglementările interne, când faptele săvârșite constituie abateri disciplinare", se arată în nota informativă remisă mass-media de către IGPR. Dacă ar fi să ne luăm după explicațiile Poliției, unele aresturi sunt adevărate cluburi de vacanță: "În toate aresturile au fost instalate sau remediate sistemele de radioficare, iar la 45 dintre ele au fost amenajate cluburi în care funcționează biblioteci și aparatură TV pentru asigurarea dreptului la informare".
Avem locuri vacante
Punerea în aplicare "cu fermitate" a protocolului încheiat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, ce prevede transferul în închisori a persoanelor condamnate sau a celor puse la dispoziția instanțelor de judecată, a dus la eliminarea suprapopulării aresturilor Poliției. Actualmente, gradul mediu de ocupare a locurilor este de aproximativ 45%. În plus, conform recomandărilor făcute de experții UE, au fost dispuse măsuri de respectare a principiului separării la încarcerare, fiind luate în considerare mai multe criterii. Astfel, persoanele private de libertate sunt separate pe sexe; minorii de majori; arestații preventiv de condamnații aflați în curs de cercetare; pe motive medicale, în special boli contagioase; recidiviștii de cei aflați la prima infracțiune ș.a.m.d. "La aresturile în care se încarcerează femei sunt încadrate agenți femei pe funcții prevăzute la compartimentele de arest-transfer sau cercetare penală din cadrul unităților ori subunităților de poliție care le administrează", arată polițiștii, subliniind că în special minorilor le este asigurată consilierea psihologică de către personalul specializat încadrat la unitățile de poliție. Mai mult, minorii au posibilitatea ca, la cerere, să urmeze anumite forme de învățământ ori să susțină examene. În ceea ce privește executarea măsurilor privative de libertate dispuse față de minori, se efectuează demersurile nece-sare amenajării unor camere de reținere și arest preventiv în cadrul Centrelor de primire a minorilor ce funcționează în subordinea primăriilor, oferindu-se astfel posibilitatea continuării procesului de educare, după cum susține IGPR.
Arestul constănțean, renovat la începutul lui 2006
În luna ianuarie a anului trecut, celulele arestului Inspectoratului de Poliție al Județului Constanța au fost modernizate, în fiecare cameră fiind instalat câte un duș, linie audio - cu un microfon acționat din interior pentru urgențe - și camere de supraveghere. Unele celule sunt dotate chiar și cu televizoare. Potrivit polițiștilor constănțeni, modernizarea arestului din subsolul IPJ a costat aproximativ două miliarde lei vechi, din care 600 milioane lei vechi au fost cheltuite pentru ușile celulelor, de maximă securitate, omologate de Administrația Națională a Penitenciarelor.
"În cadrul penitenciarelor se pot înființa secții speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. În secțiile speciale de arestare preventivă pot fi deținute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză, precum și persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată"
Articolul 13 din Legea nr. 275/200
Protocol înnoit cu APADOR-CH
Specialiștii APADOR-CH au avut acces în beciurile Poliției în baza unui parteneriat desfășurat cu Poliția Română. Anul trecut, IPGR și APADOR-CH au încheiat un protocol ce permite reprezentanților Asociației acces neîngrădit în aresturile Poliției și posibilitatea de a purta discuții confidențiale cu persoanele private de libertate. La 11 iunie a.c., IGPR a reînnoit protocoalele cu APADOR-CH, Liga Internațională și Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului și Societatea Independentă Română pentru Drepturile Omului. "Faptul că îmbunătățirea condițiilor din arestul poliției reprezintă o prioritate pentru reprezentanții Poliției Române este dovedit și de elaborarea proiectului de reabilitare și modernizare a locurilor de reținere și arest preventiv, care se regăsește în Memorandumul MAI de fundamentare a suplimentării bugetului pe anul 2006", indică IGPR.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!