Pe urmele infractorilor. Cine-l face și cât de important este portretul-robot

Comit infracțiuni cu violență și o mare parte din ei ajung pe mâinile oamenilor legii și ulterior în spatele gratiilor.

În cazul unei infracțiuni când autorul este prins la scurt timp sau în flagrant, lucrurile sunt simple. Sunt însă nenumărate cazuri când polițiștii înregistrează dosarele cu autor necunoscut și duc o luptă la foc continuu pentru a da de urma suspectului. Nu în puține cazuri, cei care îi găsesc pe criminali sunt cei care le realizează portretele robot.

Din fața unui calculator reușesc să prindă zeci de indivizi care comit infracțiuni cu violență în județul Constanța. Lucrează de 25 de ani în poliție și din anul 2004 realizează portretele robot ale suspecților.

Ag. șef pp. Narcis Bejinariu, din cadrul Serviciului Criminalistic, a creionat zeci de portrete robot și a ajutat la soluționarea cazurilor înregistrate inițial cu autor necunoscut. Realizarea unui portret robot durează o oră-maximum două și nu este în niciun caz o muncă simplă. Polițistul a precizat că portretul robot nu înseamnă fotografia unei persoane, ci este un profil facial.

"Portretul robot reprezintă o tipologie facială în care pot fi incluse mai multe persoane, noi le spunem cerc de suspecți. Tipologiile faciale diferă de la rasă, corpolență, forma capului și a tuturor celorlalte elemente faciale. În procesul de realizare al procesului robot, avem două tipuri de interviu: unul informal și unul formal. În interviul informal, încercăm să stabilim o conexiune cu martorul sau victima. Acest lucru ne ajută pe noi să îi stabilizăm emoțional, astfel încât să trecem la celălalt interviu, care este formal și strict profesional. De asemenea, acesta este de două tipuri, vorbit și portretul robot propriu-zis", a declarat ag. șef pp. Narcis Bejinariu.

În prima parte a interviului formal, vic-tima, care se află sub imperiul șocului, are posibilitatea să le dea oamenilor legii detalii despre semnalmentele antropometrice, funcționale, dinamice, dar și îmbrăcămintea suspectului. Portretul robot se realizează cu un editor grafic achiziționat în anul 2004.

"Este un program foarte bun, cu o bază de date mare", a explicat Bejinariu.

Cum ajunge poliția pe piste false

Criminalistul a precizat că întotdeauna un martor va putea oferi mai multe detalii decât victima care nu vede infractorul decât câteva secunde. Însă, uneori, și acesta, din dorința de a ajuta cursul anchetei, fără să își dea seama o duce pe un alt făgaș. Polițistul povestește că există patru tipuri de denaturări: adiție, omisiune, substituire și transformare.

"Adiția este cel mai des întâlnită la martori. Din exces de zel, doresc să ne dea cât mai multe elemente și uneori mai pun și de la ei. Persoanele vârstnice omit anumite aspecte care probabil ar fi importante. În ceea ce privește substituirea, o martoră care a asistat la o tâlhărie a făcut o descriere, însă a înlocuit anumite elemente și a dat semnalmentele unei alte persoane", a mai spus criminalistul.

Portretul robot îi ajută pe anchetatori

Pentru oamenii legii, contează foarte mult capacitatea de verbalizare a subiectului, însă întreaga muncă se face în echipă, împreună cu judiciariștii.

"Sunt cel puțin 100 de elemente faciale care trebuie descrise. Ulterior, portretul robot trebuie coroborat cu alte date. Este o muncă grea pentru judiciariști. Peste 80% din cazuri îi ajută pentru a reduce timpul de căutare. După realizarea și stabilirea tipologiei faciale, împreună cu martorul sau victima facem o interogare a unei baze de date și încercăm să obținem fotografii ale unor persoane care corespund, care au săvârșit acel gen de infracțiune", a adăugat Bejinariu.