Pasiune de "liliac". Un colț românesc în baza militară NATO din Polonia

1758
Pasiune de

Articole de la același autor

Aflați la o distanță de aproximativ 2.000 de kilometri de România, trei dintre militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană "Liliecii Negri" au încercat să își aline dorul de casă prin construirea unui colț românesc, chiar în nord-estul Poloniei, în baza militară ce le este casă de aproximativ șase luni.



Militarii români, participanți la misiuni internaționale, nu doar că sunt apreciați de către parteneri ca având o bună pregătire profesională, dar sunt și buni ambasadori ai tradițiilor românești peste granițe.

"Am crezut că, făcând aceste lucruri, îmi voi alina dorul de familie și mă voi simți mult mai aproape de România, tocmai prin realizarea unor proiecte care ilustrează elemente tradiționale românești.

Am început prin a recicla diverse materiale care nu le mai erau de folos celorlalți militari și așa mi-am construit primul strung; inițial, nu mă gândeam la ceva anume, însă lucrurile au prins contur în timp ce le prelucram", a declarat, pentru forter.ro, caporalul Florin Rechițean, promotorul acestor proiecte. 


Pe parcursul celor șase luni de misiune, militarul a avut sprijin din partea plutonului din care face parte, precum și din partea fruntașului Bogdan Brustur și a caporalului Florian Dițu, care s-au implicat voluntar în toate aceste proiecte, fiind încântați și curioși să învețe ceva nou. Cum a avut timp pentru toate, spune chiar "Riki", cum obișnuiesc să îl strige colegii americani din bază: "De regulă, după terminarea programului, lucram în medie 6-7 ore, chiar și în pauza de masă. De multe ori, mă prindea ora 23 în atelier. Capacele de cutii de muniție, dozele de suc, agrafele de hârtie în loc de cuie, ușile de birou nefuncționale și lemnul au fost printre principalele materiale pe care le-am folosit. În prezent, lucrez la confecționarea unor suporți de lemn pentru oglinzile din sala de forță pe care o folosesc militarii bazei".

În urmă rămân simboluri românești

Pe măsură ce a fost cunoscut de camarazii săi străini, caporalul Rechițean le-a câștigat simpatia și interesul, iar ei i s-au alăturat în atelier în timpul liber și i-au oferit și mai multă materie primă pentru a-și realiza proiectele.

"Timpul a trecut repede pentru mine, misiunea mi-am îndeplinit-o cu multă responsabilitate și mă bucur că, în urma militarilor români din rotația a VI-a a detașamentului românesc, rămân atâtea simboluri românești, menite să le facă militarilor români din următoarele rotații șederea mai ușoară", mai spune caporalul Florin Rechițean.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4345 secunde