Ministrul Justiției a retras cererea de extrădare a lui Sebastian Ghiță. Motivul: instanța a anulat mandatul de arestare

Ministrul Justiției a retras cererea de extrădare emisă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță, au precizat joi, pentru Agerpres, surse din MJ.

Conform surselor citate, odată cu anularea de către instanță a mandatului de arestare emis pe numele lui Ghiță a dispărut și temeiul juridic pentru cererea de extrădare.

Pe 7 martie, Curtea de Apel Ploiești a admis contestația formulată de fostul deputat Sebastian Ghiță și a decis revocarea măsurii arestării preventive emise pe numele acestuia în dosarul în care el este cercetat de DNA Ploiești pentru trafic de influență, spălare a banilor și constituire a unui grup infracțional organizat.

Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiță este acuzat în acest dosar că ar fi primit, în perioada 2007 - 2014, pentru contracte atribuite de instituții și autorități publice unor societăți comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei și zece milioane de euro.

"În perioada 2007 - 2015, la nivelul instituțiilor publice și autorităților publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziție de programe informatice finanțate din fonduri publice, dar și din fonduri europene, de către mai multe societăți comerciale cu acest profil de activitate și de asocierea dintre acestea și societățile comerciale SC International SRL și SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanțate din bani publici și fonduri europene, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăților comerciale (...) și ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins și primit de la reprezentanții firmelor, declarate ulterior câștigătoare ale procedurilor de licitație, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituțiilor și autorităților contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT și/sau să faciliteze derularea lor în bune condiții firmelor ai căror reprezentanți fuseseră contactați, anterior, de acesta", preciza DNA.

Din comunicatul menționat reiese că, pentru crearea unei aparențe de legalitate în ceea ce privește sumele primite, Ghiță ar fi indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operațiuni comerciale. "Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăți, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparțineau grupului Asesoft/ Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive", spun anchetatorii.

Procurorii mai susțin că lucrările inserate în facturile emise de societățile comerciale din grupul Asesoft/ Teamnet ar fi fost executate în realitate cu propriile resurse materiale și umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operațiuni care nu s-au derulat în realitate.

"Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăți comerciale au virat către societățile comerciale din grupul Asesoft/ Teamnet contravaloarea așa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Acești bani reprezintă contravaloarea influenței promise și exercitate de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituțiile subordonate", se menționa în comunicat.

DNA arată, de asemenea, că, începând cu anul 2010, Sebastian Ghiță, Bogdan Padiu și Cristian Anastasescu au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a continuat să își desfășoare activitatea până în 2014. Grupul infracțional a fost inițiat și condus de Ghiță, iar ceilalți doi au avut atribuții bine definite și repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obține foloase materiale prin trafic de influență și spălare de bani.

"Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce privește sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiță Sebastian Aurelian a fost acela care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat și ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanților unor firme IT, în scopul facilitării obținerii de contracte finanțate din fonduri publice și derulării în bune condiții a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA, și inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian și să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparență de legalitate, prin dispunerea și/ sau semnarea unor documente justificative fictive", se mai arăta în comunicatul DNA.