Mandatul Laurei Codruța Kovesi, între cereri de urmărire penală pentru demnitari și dosarul Revoluției

Primul mandat al procurorului general Laura Codruța Kovesi s-a remarcat printr-o serie de cereri de urmărire penală pe numele unor actuali sau foști demnitari, printr-o deschidere față de presă, dar și prin discuțiile aprinse pe tema dosarelor privind revoluția și mineriadele. Pe 2 octombrie 2006, președintele Traian Băsescu semna decretul de numire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție. Kovesi i-a fost propusă lui Băsescu de către ministrul justiției de la acea vreme, Monica Macovei.

În urmă cu câteva zile, actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a semnat propunerea de reînvestire în funcție a Laurei Codruța Kovesi, însă ea nu a primit aviz de la CSM pentru reînvestirea în funcția de procuror general, urmând ca decizia finală să fie luată de președintele Traian Băsescu.
Potrivit procedurii, numirea procurorului general se face de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Avizul CSM este consultativ.

Cereri de urmărire penală împotriva unor demnitari
În timpul mandatului de procuror general, Kovesi a cerut Parlamentului sau Președinției avizul pentru începerea urmăririi penale împotriva unor foști sau actuali demnitari. Astfel, în 5 decembrie 2006, Laura Kovesi a cerut întrunirea și avizul Comisiei de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Codruț Șereș, ministrul Economiei la acea dată, și a lui Zsolt Nagy, ministrului Comunicațiilor, în dosarul privatizărilor strategice. Cei doi erau acuzați de acțiuni care aduc atingere siguranței naționale.
Pe 4 august 2008, Kovesi a solicitat Camerei Deputaților declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală față de Adrian Năstase, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și infracțiunea conexă de șantaj. Anterior, Camera primise, pe 31 iulie 2008, și sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se solicita începerea urmăririi penale pentru deputatul PSD Adrian Năstase, în dosarul "Mătușa Tamara".
Pe 10 iunie 2009, Laura Kovesi a solicitat Parlamentului aprobarea cererii de urmărire penală a sena-torului PSD Șerban Mihăilescu, pentru săvârșirea infracțiunilor de primire de foloase necuvenite și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
De asemenea, procurorul gene-ral al României, Laura Codruța Kovesi, a trimis, pe 27 iulie 2009, o scrisoare către Parlament prin care solicita aprobarea începerii urmăririi penale a deputatului Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului și Sportului. Aceasta este acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual și instigare la săvârșirea de infracțiuni.
Pe 29 iunie 2009, procurorul general i-a solicitat președintelui Traian Băsescu declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Ovidiu Mușetescu, fost șef APAPS și fost ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și stabilirea cu intenție a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul este acționar, comisă în cazul acțiunii de privatizare a SC ALRO SA Slatina și SC ALPROM SA.

Critici la adresa CSM și DNA
La bilanțul Parchetului General din 7 martie 2008, Laura Kovesi atrăgea atenția asupra deciziilor luate de membrii Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), cărora le recomanda "să scape de complexele propriei ineficiențe și să înlăture procurorii care, prin actele lor sau prin conduită, dovedesc că nu au ce căuta în sistem". Procurorul general spunea că, în 2007, "au fost procurori care au lucrat peste 1.500 de dosare simultan. Este semnalul unui sistem aflat aproape în colaps". Kovesi mai arăta atunci că "nesancționarea celor care greșesc încurajează lenea și nepăsarea".
Peste o lună, la bilanțul Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2008, din 27 februarie 2009, Kovesi s-a arătat nemulțumită de activitatea procurorilor anticorupție din teritoriu, arătând că 121 de procurori ai DNA au întocmit 163 de rechi-zitorii, adică sub două rechizitorii de fiecare procuror. Kovesi a precizat că ar trebui să se acorde o atenție sporită trimiterilor în judecată și operativitate în soluționarea dosarelor.  În replică, șeful DNA, Daniel Morar, a arătat că nu contează numărul de rechizitorii întocmite, ci numărul de inculpați trimiși în judecată.
Un an mai târziu, prezentă la bilanțul CSM pe anul 2008, din 8 ianuarie 2009, Codruța Kovesi a criticat dur activitatea acestei instituții. "În cea mai mare parte, problemele au rămas aceleași, iar unele chiar s-au accentuat", declara Kovesi. Ea a acuzat CSM de inconsecvență în ceea ce privește Inspecția Judiciară și a atras atenția că, uneori, inspectorii CSM interpretează legislația după criterii personale. De asemenea, a subliniat problema credibilității CSM și cea a deficitului de personal din parchete, care creează posibilitatea ca unii magistrați să încalce legea. În cadrul aceleiași ședințe, Kovesi a adăugat că magistrații ar trebui să ofere un exemplu în cazul cumulului pensiei cu salariul. În schimb, fostul președinte al CSM, Lidia Bărbulescu, a menționat zeci de realizări ale CSM, iar nereușitele le-a pus pe seama politicienilor.
Pe 23 iulie 2009, președintele CSM, Virgil Andreieș, declara că Ministerul Justiției și procurorul general au fost principalele pârghii de intervenții ale politicului în justiție, afirmând că speră ca România să nu revină la trecut. El a mai spus că a fost surprins de ieșirile la rampă ale procurorului general din ultima perioadă, afirmând că Laura Kovesi ar trebui să discute întâi în plenul CSM nemulțumirile pe care le are.
Declarația lui Andreieș venea după ce procurorul general al României declarase, cu o zi înainte, la Realitatea TV, că nu instituția Consiliului Superior al Magistraturii este "problema", ci oamenii care lucrează în această instituție. De asemenea, cu câteva zile înainte, Kovesi criticase, într-un interviu acordat NewsIn, activitatea CSM.

Kovesi vs Voinea
Pe 27 octombrie 2008, Laura Codruța Kovesi i-a trimis ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, cererea de revocare a adjunctului Secției Parchetelor Militare, Dan Voinea, cel care s-a ocupat de dosarele Revoluției și Mineriadei. Procurorul general a spus că dosarul Mineriadei, în care a fost cercetat Ion Iliescu pentru moartea și rănirea unor persoane în 13-15 iunie, ar fi stat șapte luni în nelucrare, înainte de a fi declinat procurorilor civili. O zi mai târziu, revoluționarii au acuzat-o pe Kovesi că urmărește mușamalizarea  celor două dosare.
În 7 decembrie 2007, după ce a dispus infirmarea rezoluției de începere a urmăririi penale pentru fostul președinte Ion Iliescu, Kovesi declara că a cerut CSM un control pe fond asupra activității procurorilor militari. Potrivit acesteia, procurorul militar Dan Voinea i-a prezentat lui Ion Iliescu o altă învinuire decât cea pentru care a început urmărirea penală.
În martie 2009, CSM a decis revocarea din funcția de procuror-șef adjunct al Secției Parchetelor Militare a lui Dan Voinea. Kovesi l-a criticat pe Voinea, după avizul CSM de revocare, pentru restituiri de dosare în cazul Mineriada și pentru că a pus sub urmărire penală persoane decedate.
În 8 septembrie 2009, în cadrul întâlnirii de la Palatul Controceni a lui Traian Băsescu cu reprezentanții revoluționarilor, Kovesi a fost  ținta atacurilor acestora și a generalului Dan Voinea. Kovesi și Voinea s-au acuzat reciproc în ce privește dosarul Revoluției. Șeful statului a decis, după ce a ascultat problemele revoluționarilor, să ceară instituțiilor abilitate să grăbească rezolvarea dosarului Revoluției și, constatând că generalul Dan Voinea se bucură de încrederea revoluționarilor, a decis să găsească o soluție legală pentru ca acesta să reia lucrul la dosar.
După discuțiile de la Cotroceni, Voinea  a decis să depună la CSM o cerere pentru a reveni în magistratură. Pe de altă parte, Kovesi a declarat că este dreptul lui Dan Voinea să solicite reintrarea în magistratură, dar că nu își schimbă părerea, considerând, în continuare, că fostul procuror militar a tergiversat dosarele Revoluției și Mineriadelor, prin vicii de procedură.

Apostrofată de președintele Băsescu 
Președintele Traian Băsescu a apostrofat-o public pe Laura Kovesi, pe 8 septembrie 2009, când i-a cerut să explice în ce stadiu se află dosarele Revoluției din ’89. Băsescu i-a vorbit procurorului general pe un ton dur, atenționând-o să nu i se mai adreseze ca unui ziarist, în momentul în care Laura Codruța Kovesi a încercat să se scuze. "Vreau să comunicați nu numai mie, dar și opiniei publice, ce se întâmplă cu aceste dosare. Dați o speranță că se va continua ancheta și se va ajunge la sfârșit", i-a cerut președintele procurorului general, în cadrul întâlnirii de la palatul Controceni cu reprezentanții revoluționarilor. 
"Am spus că vom soluționa cu celeritate, pentru că 18 ani nu am avut soluții. Eu nu pot să vă promit o soluție și nici nu pot să îndrept ceea ce 18 ani nu s-a făcut. O să dăm o soluție", a spus Kovesi.

Diferende cu deputații
La începutul lunii mai 2007, procurorul general al României a refuzat audierea mai multor procurori de către Comisia de anchetă privind interceptările comunicațiilor. Președintele Camerei Deputaților de la acea dată, Bogdan Olteanu, i-a trimis o scrisoare în care i-a reproșat acest refuz și i-a cerut trimiterea respectivilor procurori la comisie, pe motiv că aceștia ar fi obligați să se prezinte atunci când sunt chemați de membrii Parlamentului. Kovesi l-a contrazis pe Olteanu și i-a transmis că există deja o decizie a Curții Constituționale conform căreia niciun cetățean al României nu este obligat să apară în fața unei comisii parlamentare, fie că este citat ca martor, fie în orice altă calitate și, în plus, există și o decizie a CSM care spune că magistrații nu pot fi audiați de astfel de comisii pentru că este contrar legilor privind organizarea judiciară. 

Premiu pentru Kovesi
Procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a primit, în octombrie 2008, premiul McAfee pentru realizările pe care le-a avut în lupta împotriva infracțiunilor pe internet. Kovesi a fost premiată de Inițiativa împotriva criminalității prin internet McAfee, alături de șeful Departamentului de Criminalitate Economică al Consiliului Euro-pei, Alexander Seger. McAfee i-a acordat această distincție Laurei Kovesi pentru că ea este "prima femeie și unul dintre cei mai tineri procurori generali care au dus o luptă organizată împotriva persoanelor aflate în România care se ocupă cu infracțiunile informatice, chiar și în absența unei legislații pentru acest tip de infracțiune".