Infractorii, liberi și nestingheriți pe străzi. Își cumpără libertatea cu banii victimelor

Hoții care intră noaptea peste oameni în casă, care sparg mașini sau fură din conturi bancare, pot să scape de închisoare, cu permisiunea Codului Penal. Trebuie doar să îi convingă pe păgubiți să îi ierte! Iar multe dintre victime sunt încântate de această posibilitate, căci întrevăd posibilitatea de a-și recupera măcar o parte din prejudiciu. Dar sunt multe capcane, de care oamenii nu sunt conștienți, spun polițiștii.

Una dintre marile supărări ale celor care au fost călcați de hoți a fost, parcă dintotdeauna, faptul că nu își mai recuperau lucrurile furate sau măcar contravaloarea lor. Chiar dacă hoțul era prins, rar se întâmpla să primească laptopul, televizorul, bijuteriile sau banii furați! Hoțul era prins după câteva luni, apoi urma procesul, tot câteva luni sau chiar mai bine, iar până la final, nu mai avea nici cele furate, nici contravaloarea lor. La final, judecătorii constatau cu resemnare că nici nu aveau pe ce să pună sechestru, căci nu avea nici după ce bea apă! În consecință, modificarea introdusă anul trecut prin noul Cod Penal, ce permite părților vătămate să se împace cu inculpații acuzați de furturi, a fost privită cu ochi buni de victime. Contra returnării celor furate sau măcar a unei părți, mulți au fost de acord să semneze o hârtie cum că s-au împăcat cu inculpatul, iar în final acesta din urmă scapă și de dosarul penal, și de anii de închisoare!

"Singura situație, în cazul furturilor, în care împăcarea nu este posibilă, conform Codului Penal, este dacă bunul face parte din patrimoniul cultural", a precizat avocatul Gabriel Grigore.

În concluzie, hoții care intră noaptea în casă peste oameni, cei care distrug zeci de mașini pe stradă sau își pândesc victimele în autobuze, dar și cei care comit înșelăciuni sau golesc conturile bancare, vor putea să scape de închi-soare, dacă sunt iertați de victime. Dar, atrag atenția polițiștii, această modificare, deși la prima vedere pare benefică, ascunde numeroase capcane.

"Fond de rulment" să scape de închisoare

Pe de o parte, nicăieri nu este stipulat că împăcarea survine în cazul în care infractorul i-a achitat păgubitului măcar o parte din prejudiciul creat.

"Pe noi nu ne interesează dacă i-a achitat sau nu, nu participăm la nicio tranzacție. Nouă doar ne aduc o hârtie cum că s-au împăcat", ne-au spus surse din rândul polițiștilor constănțeni. Apoi, Iulian Surugiu, președintele Sindicatului Național al Agenților de Poliție a adăugat: "Prin această prevedere, legislația românească a fost aliniată la cele europene. De exemplu, în Spania pentru furturi de până la 500 de euro, din societăți comerciale, autorul primește doar o amendă. Și la noi trebuie să se stabilească în mod clar până la ce sumă poate exista împăcare între păgubit și inculpat".

Căci, în lipsa unei stipulări clare și explicite cum că împăcarea este posibilă în anumite condiții stricte - cum ar fi returnarea contravalorii celor furate - există riscul ca victima să fie de acord cu împăcarea doar pentru că este amenințată de infractori.

Vor renunța polițiștii să mai alerge după hoți?

Apoi, spun polițiștii constănțeni, această modificare le îngreunează considerabil munca: "Noi muncim, facem anchete, iar cei doi se împacă, dosarul penal este închis, iar infractorul nu este tras la răspun-dere în niciun fel. Ba chiar se întoarce pe stradă, unde continuă să comită infracțiuni. Apare și următoarea situație: sunt infractori care au comis zeci de spargeri de locuințe. Dar i-au fost dovedite doar cinci. El le dă câte ceva celor cinci păgubiți, se împacă cu ei, și se întoarce pe stradă. În timpul acesta, noi anchetăm pentru a-i dovedi și restul de cinci dosare, dar el este pe stradă, poate comite alte fapte. Sau, își spune că nu îi vor fi dovedite toate faptele! Oricum, are un «fond de rulment» pus deoparte, din care dă ceva înapoi păgubiților și nu mai intră la închisoare!".

"Probabil că vom avea situații în care polițistul va renunța să mai alerge după hoți, dacă va constata că munca lui este în zadar", a completat Iulian Surugiu.

v v v

De menționat că deja la Constanța au fost înregistrate mai multe cazuri în care hoții sau cei acuzați de înșelăciune s-au împăcat cu păgubiții. De exemplu, Mihai Cezar M., de 40 de ani, acuzat că a păcălit o persoană să plătească peste 8.000 de lei pentru niște cursuri de formare profesională nautice ce nu existau, a scăpat de urmările penale după ce a returnat banii păgubitului.