"Ginitorul" atacă "la primărie"! Ce limbaj codificat au pungașii în Constanța

"Cuie", "bomboane" sau "știuci" - nu v-ar surprinde cu nimic dacă, în timp ce așteptați la rând la casă într-un supermarket l-ați auzi pe cel din spate vorbind la telefon despre astfel de produse. Dar dacă ați știi că acești termeni fac parte din limbajul codificat al traficanților de droguri?

Termeni banali, folosiți în viața de zi cu zi capătă un cu totul alt înțeles în limbajul codificat al infractorilor. Căci, în încercarea de a se ascunde de brațul lung al legii, indiferent că vorbesc la telefon sau se întâlnesc față de față, aceștia folosesc un limbaj codificat. De exemplu, Andrei, un adolescent de 17 ani, fost consumator de droguri, ne mărturisește că în anturajul său, și în special în discuțiile cu dealerii, etnobotanicele pe care le achiziționa erau "știuci" sau "cuie". În schimb, Florin, de 22 de ani, de asemenea fost consumator de stupefiante, ne-a spus că în discuțiile purtate de el cu dealerii drogurile erau "bomboane". "Fie le spuneam «bomboane», fie «prăjituri», astfel încât conversațiile noastre să nu fie înțelese de cineva din exterior". 

Un limbaj codificat au pus la punct, spun oamenii legii, și hoții din autoturisme. Acestea devin "căruțe" sau "table", în conversațiile lor, în vreme ce cheile auto sunt "gagici", iar certificatele de înmatriculare sunt "acela mare". Ceva mai colorat și mai variat este, însă, limbajul codificat al pungașilor care buzunăresc constănțenii pe stradă. De exemplu, "ginitor" este denumit cel care iese în evidență prin diverse trăsături, fie statură, fie un tatuaj ce este la vedere. Constantin Stoian, de 26 de ani, este unul dintre hoții din buzunare despre care "partenerii" spun că este "ginitor", căci are o lacrimă tatuată pe obrazul drept, motiv pentru care este ușor de identificat de victime. De altfel, acest detaliu a și fost ceea ce a dus la identificarea lui, săptămâna trecută, după ce a buzunărit două persoane, în zona Gării Constanța. 

"La primărie", un alt termen des folosit de pungași, face referire la un loc bine păzit, unde nu au acces ușor; adică la buzunarul din interior al hainei. În schimb, "la stradă" face referire la un buzunar larg, unde se poate acționa cu ușurință, banii devin "cărămizi", iar portofelul "coajă". 

"Este o atitudine normală, de a se ascunde și la nivelul limbajului, de a nu fi înțeleși de cei care s-ar putea să-i asculte. De asemenea, cei care fac parte din etnia romă mai folosesc și cuvinte țigănești, cei care sunt de etnie turcă, din limba respectivă. Apoi, fiecare generație vine cu jargonul ei, adaptate trăirilor ei. Cum este, de exemplu, limbajul folosit pe rețelele de socializare", a explicat cms. șef (r) Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist, care ani buni a condus Laboratorul de Detecție a Comportamentului Disimulat din cadrul Poliției Constanța.