Galerie FOTO. Comorile Dobrogei, dispărute fără urmă. Ce s-a furat din siturile arheologice

1023
2

Articole de la același autor

Comorile arheologice, mărturii ale trecutului Dobrogei, ajung să fie vândute pentru mii de euro pe piața neagră a obiectelor de cult, fără ca vreo autoritate să știe măcar că au dispărut. Căci, din păcate, nimeni nu poate ține o evidență clară a ceea ce s-a furat din siturile arheologice. 


Istoria, dar mai ales dovezile arheologice ce stau mărturie pentru trecutul zbuciumat al Dobrogei, au atras, de-a lungul timpului, interesul a numeroși pasionați de arheologie, inclusiv a așa numiților "vânători de comori". Iar o parte din piesele arheologice furate - deși poate nu au o valoare pecuniară prea mare, sunt considerate a avea o valoare inestimabilă ca mărturii ale trecutului regiunii Dobrogea - nu au fost recuperate nici până în ziua de astăzi.


"Cavalerul Trac", una din comorile căutate de ani buni
În evidențele Inspectoratului Județean de Poliție Constanța figurează patru piese arheologice, furate din muzeele din județul nostru de aproape opt ani, ce nu au fost găsite până în prezent. Cea mai valoroasă piesă este "Cavalerul Trac", un basorelief ce îl înfățișează pe Cavalerul trac înaripat și pe zeița Cybele, a cărui dispariție, de la etajul întâi al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a fost sesizată polițiștilor în luna august 2007. Basorelierul, din marmură, este datat secolele II-III d. Hr., și a fost descoperit în anul 1965, la Fântânele; având 26 de centimetri înălțime, 33 centimetri lățime și o grosime de 4,3 centimetri, piesa fiind evaluată inițial la aproximativ 500 de lei, pentru ca ulterior să ajungă la aproximativ 9.000 de lei. Pe piața neagră a bunurile de cult, însă, valoarea lui poate ajunge până la 6.000 de euro, susțineau, la data dispariției, specialiștii în arheologie. 


De asemenea, în evidența IPJ Con-stanța, mai figurează ca fiind date în urmărire și două vase din sticlă și un fragment de amforă panatenaică, care au dispărut din Muzeul Histria. Vasele proveneau din cetatea Tomis, iar fragmentul de amforă, datând din secolul VI a. Hr., era oferit ca premiu câștigătorilor la jocurile panateene. 


"Sunt singurele bunuri sus-trase din muzee. Indiferent dacă fapta se clasează, bunurile sunt date în urmărire până vor fi recuperate, abia în acel moment vor fi scoase de pe lista de bunuri urmărite", ne-a precizat subcomisarul Laurențiu Dobre, din cadrul Compartimentului Protejarea și Prevenirea Infracțiunilor care aduc atingere Patrimoniului Cultural, de la nivelul Serviciului Investigații Criminale. 


Siturile arheologice vulnerabile în fața hoților
În schimb, cele mai multe furturi sunt comise din siturile arheologice. La acest capitol, însă, autoritățile nu au o evidență strictă, nici a furturilor comise, nici a bunurilor sustrase, căci, până la urmă, chiar și când sunt sesizări de săpături ilegale, nu se știe cu exactitate dacă a fost furat ceva sau ce a fost furat. "În medie, primim trei sau patru sesizări pe an privind pătrunderi și efectuări de săpături ilegale în siturile arheologice; sunt și situații când ne sesizăm noi. Sunt sesizări că au fost efectuate săpături, iar în cauzele respective facem verificări pentru a se stabili dacă au fost sau nu sustrase bunuri", a precizat subcomisarul Laurențiu Dobre. 


De altfel, și arheologul Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a declarat pentru "Cuget Liber": "Sunt foarte multe situri arheologice, atât la nivelul Constanței, cât și al țării, despre care fie nu se știe, fie nu au fost marcate corespunzător. Omul merge cu detectorul de metale, nestin-gherit, prin zonele cu situri arheologice, pentru că știe că nu are cum să ne întâl-nească. Avem o legislație și o subfinanțare a sistemului de arheologie, care favorizează aceste furturi". În consecință, piesele arheologice, fie că vorbim despre monede sau piese ceramice, ajung să fie co-mercializate pe piața neagră, pentru sume cuprinse între sute și mii de euro. 


Sunt însă și situații când vânătorii de comori arheologice au fost prinși și trași la răspundere. De exemplu, anii trecuți, la Adamclisi au fost prinși doi constănțeni, tată și fiu, împreună cu un bulgar, înarmați cu detectoare de metale, ce sustrăseseră monede antice. La fel, în apropiere de Băneasa au fost depistați trei tineri din Poarta Albă ce sustrăseseră din siturile arheologice din apropiere 800 de piese arheologice (monede și bucăți de ceramică) etc. În toate cazurile inculpații au fost condamnați, iar bunurile recuperate. De menționat că, potrivit legislației, furturile din siturile arheologice sunt pedepsite cu închisoare între doi și șapte ani. Puțin, comparativ cu valoarea culturală a bunurilor pe care le sustrag! 


Comentează știrea

1. Comentariu marcat ca fiind necorespunzător

Acest comentariu contravine regulilor și condițiilor de utilizare a site-ului CugetLiber.ro. Conținutul lui poate fi inadecvat sau chiar ofensator pentru vizitatori. Daca ai luat la cunoștință avertismentul și dorești să citești acest comentariu pe propria răspundere click aici.

Dana
2 februarie 2015
Cea mai noua oferta de lucru!

Foarte multi oameni s-au convins de seriozitatea noastra! NU este necesara niciun fel de experienta! Oferim curs gratuit si complet de instruire de la zero! Selectam urgent dezvoltatori de proiect pentru piata nationala si mondiala. Plata castigurilor realizate este garantata prin contract legal. Se lucreaza part-time (in timpul liber) sau full-time, la alegere. Cerem seriozitate maxima si dorinta de a invata ceva absolut nou si de viitor. Va oferim alte detalii dupa ce trimiteti textul "Info" la adresa de email: [email protected]

Articole pe aceeași temă

Sâmbătă, 31 Ianuarie 2015
Stire din Eveniment : Ce se mai fură prin satele constănțene
Pagina a fost generata in 1.2991 secunde