Frați de arme și jertfă, indiferent de religie! Eroii musulmani din Dobrogea, la loc de cinste
2523
Articole de la același autor
DURERE FĂRĂ MARGINI după moartea copilului lovit de tren: „Ți-aș da bătăile inimii mele!”
15 Martie 2021
Tragedia care a îndoliat Medgidia: doi pompieri arși de vii într-un incendiu la un siloz de cereale!
07 Aprilie 2021
Au luptat în războaie alături de conaționalii lor, chiar dacă au purtat fes sau turban. O documentare realizată de colonelul Remus Macovei ilustrează că în cele două războaie mondiale au luptat peste 1.500 de eroi musulmani.
Armonia conviețuirii multietnice din Dobrogea a fost, de-a lungul anilor, motiv de mândrie. Datele istorice arată că nu mai puțin de 18 nații conviețuiesc pe pământul Dobrogei, în liniște și bună înțelegere. Nu a fost întotdeauna așa, au mai fost și disensiuni, dar au fost căutate mereu soluții pentru care toleranța să primeze. Așa se face că, încă de la aderarea Dobrogei la țara-mamă, în 1878, musulmanii din România au fost integrați în Armata României și au fost găsite soluții pentru a le fi respectată credința. „Locuitorii din Dobrogea de religie musulmană vor forma companii și escadroane separate. În uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul. Locuitorii tremurași ai Dunării și Mării Negre vor fi chemați de preferință la serviciul flotei destinat a înlesni comunicațiunea trebuințelor administrative și militare din Dobrogea. Principiul serviciului separate al locuitorilor musulmani va fi menținut și la flotilă”, se arată în Legea privind organizarea Dobrogei, promulgată la 7 martie 1880, publicată în Monitorul Oficial, potrivit col. Remus Macovei, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Constanța.
Armonia conviețuirii multietnice din Dobrogea a fost, de-a lungul anilor, motiv de mândrie. Datele istorice arată că nu mai puțin de 18 nații conviețuiesc pe pământul Dobrogei, în liniște și bună înțelegere. Nu a fost întotdeauna așa, au mai fost și disensiuni, dar au fost căutate mereu soluții pentru care toleranța să primeze. Așa se face că, încă de la aderarea Dobrogei la țara-mamă, în 1878, musulmanii din România au fost integrați în Armata României și au fost găsite soluții pentru a le fi respectată credința. „Locuitorii din Dobrogea de religie musulmană vor forma companii și escadroane separate. În uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul. Locuitorii tremurași ai Dunării și Mării Negre vor fi chemați de preferință la serviciul flotei destinat a înlesni comunicațiunea trebuințelor administrative și militare din Dobrogea. Principiul serviciului separate al locuitorilor musulmani va fi menținut și la flotilă”, se arată în Legea privind organizarea Dobrogei, promulgată la 7 martie 1880, publicată în Monitorul Oficial, potrivit col. Remus Macovei, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Constanța.
Așa se face că, în anii grei de război ce au urmat, s-au adeverit vorbele prefectului Constanței, Ghika, acesta afirmând că „nu există nicio deosebire între fiii țării, fie ei creștini, fie ei mahomedani, toți sunt frați de arme, toți sunt voinici pe ale căror brațe la vremuri de restriște se va sprijini țara”.
O documentare realizată de col. Remus Macovei arată că în primele conflagrații mondiale au luptat aproximativ 1.500 de eroi musulmani. „O mare parte dintre aceștia, oameni simpli, în marea lor majoritate plugari, s-au jertfit sub drapelul tricolor la Turtucaia, Topraisar, Mărășești, Cotu Donului, Oarba de Mureș, Chilioara, Mohostranya sau Strani. În urma lor au rămas sărăcia și durerea părinților, văduvelor și copiilor orfani”, a arătat col. Remus Macovei.
Prizonier câțiva ani într-un lagăr din Germania
Prizonier câțiva ani într-un lagăr din Germania
În rândurile care urmează vă vom prezenta câțiva dintre eroii musulmani din Primul Război Mondial, identificați de colonelul Remus Macovei în documentele vremii.
Cadâr Refic s-a născut în 1879, în orașul Constanța, tatăl său, Abdul, fiind măcelar, iar mama moașă (ebanay). A urmat școala primară în Constanța, cu predare în limba turcă, iar ulterior cursurile gimnaziale și Liceul Militar le-a urmat la Iași, la absolvire fiind avansat, prin decret militar, în gradul de sublocotenent. „Și-a desfășurat activitatea militară în unități din garnizoanele Chișinău și Cernăuți. S-a implicat în formarea companiilor de militari musulmani, din Regimentele 34 și 74 Infanteria. A participat la luptele de la Turtucaia, unde a fost luat prizonier, fiind deținut într-un lagăr din Germania. După terminarea războiului a fost eliberat și a revenit la Constanța, unde a fost reîncadrat pentru câteva luni în Divizia 9 Infanterie. A îndeplinit funcții de comandă în Regimentul 40 Infanterie, care era dislocat în Bazargic. Și-a încheiat cariera militară cu gradul de locotenent colonel. A murit la 20 decembrie 1929, în urma unei congestii pulmonare, și a fost înmormântat în Cimitirul Militar de Onoare din Bulgaria”, a relatat col. Remus Macovei.
Comandantul garnizoanei de la Medgidia a călcat pe urmele unchiului
Comandantul garnizoanei de la Medgidia a călcat pe urmele unchiului
Nurmambet Ahmet, un alt erou musulman, s-a născut în 1893, tatăl fiind cizmar, iar mama casnică. După ce a urmat cursurile școlii din Constanța, cu predare în limba turcă, la îndemnul unchiului lui, Cadâr Refic, a urmat cursurile Gimnaziului și Liceul Militar din Iași, asemenea rudei sale. „A participat la Campania din 1916 – 1919, inițial în Regimentul 12 Roșiori, ulterior cu Regimentul 40 Infanterie. La terminarea războiului, și-a desfășurat activitatea în cadrul acestei unități, care a fost dislocată la Bazargic. La cedarea Cadrilaterului, în septembrie 1940, a revenit împreună cu unitatea la Constanța. La mutarea unității în Medgidia, a fost numit comandantul garnizoanei militare, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1946, când, urmare a epurărilor specifice perioadei, a trecut în rezervă. A murit la 24 noiembrie 1953, la Constanța”, a mai notat Remus Macovei.
Preot militar în oastea României
Preot militar în oastea României
Isleam Ali Cocoi, născut pe 5 ianuarie 1889, în comuna Canara, județul Constanța, a absolvit Seminarul Musulman din Medgidia și a fost unul dintre preoții militari ai vremii. Episcopul Armatei, Partenie Cipron, a încurajat organizarea de concursuri pentru ocuparea funcției de preot militar, ba chiar a susținut că minoritarii trebuie să beneficieze de asistență spirituală. Isleam Ali Cocoi a fost concentrat pe 20 iulie 1916 ca preot locotenent în Regimentul 34 Infanterie și a căzut prizonier o lună mai târziu, pe 24 august 1916. „Pe 10 mai 1918 s-a întors din prizonierat și a fost demobilizat. A figurat ca preot căpitan activ la Divizia 9 în perioada 1925 – 1941. Pe 18 ianuarie 1941 a fost trecut în rezervă pentru limita de vârstă”, a mai arătat veteranul.
Vom reveni, într-o ediție următoare, pentru a descrie faptele eroice ale eroilor musulmani care au participat la Al Doilea Război Mondial.
Vom reveni, într-o ediție următoare, pentru a descrie faptele eroice ale eroilor musulmani care au participat la Al Doilea Război Mondial.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 24 Aprilie 2021
Marţi, 09 Martie 2021
Joi, 22 Octombrie 2020
Duminică, 18 Octombrie 2020
Vineri, 12 Iunie 2020
Luni, 03 August 2020
Joi, 28 Mai 2020
Luni, 11 Mai 2020
Miercuri, 11 Martie 2020
Sâmbătă, 07 Martie 2020
