Mai multe ştiri online:

Flota comercială a României, acum 20 de ani. Este vinovat echipajul navei „Bihor”?

Ştire online publicată Sâmbătă, 13 Aprilie 2019. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme. 


Cargoul „Bihor”, aparținând companiei Navrom, a fost vândut în luna aprilie de Tribunalul Maritim din Dalien (China), pentru datoriile față de echipaj (83.000 de dolari) și firma de agenturare Penavico. 
Cei 26 de marinari români, care l-au condus pe ultimul său drum (din portul namibian Walvis Bay până în portul Dalien), îi vor purta veșnic o amintire de... coșmar. Nava „Bihor”, ca multe altele aflate în proprietatea statului român, face parte din categoria „coșciugelor plutitoare”. Rapoartele trimise de la bord pe adresa operatorului Euromar sau a armatorului Navrom descriu starea tehnică dezastruoasă în care se află nava. 


Din faxul nr. 4041638330 din 12 noiembrie 1997, semnat de secundul Cristian Munteanu, reiese că punțile cargoului erau ruginite și găurite, capacele gurilor de magazii erau distorsionate, tubulaturile erau sparte în tancurile de balast și în santina magaziilor, barca din babord era găurită, colacii de salvare erau rupți, radarul babord, Navtex-ul și radiotelefonul „Unita" erau nefuncționale etc. 


Suntem tare curioși să aflăm cine a fost „profesionistul” de la Registrul Naval Român care i-a dat prelungirea clasei de navigație acestei „strecurători”. Culmea este că echipajul s-a încumetat să își pună viața în pericol pe hârbul statului român. Dar ce nu face omul când este îndrăgostit de meserie și vrea să mai câștige un dolar? 
Din nefericire, marinarii aceștia, care și-au făcut datoria ducând marfa la destinație, n-au avut parte de patroni pe măsură. Imediat după sosirea la Dalien, echipajul a fost abandonat ca un obiect de care te-ai folosit și nu îți mai face trebuință. Ce vreți, patronii își văzuseră marfa descărcată în bune condiții și nu-i mai interesa faptul că nava rămăsese fără o picătură de combustibil, că mâncarea era pe sponci, că apa de băut curgea roșie de rugină la chiuvetă, că medicamentele erau puține. 
În scurt timp, viața la bordul cargoului „Bihor” a ajuns câinească. Afară, temperatura atinsese 10 grade. În cabine, din cauza lipsei combustibilului, termometrele arătau 15 grade. Oamenii dormeau câte doi în pat, acoperindu-se cu ce găseau la îndemână. Dimineața, secundul Cristian Munteanu inspecta toate cabinele să vadă dacă oamenii mai sunt în viață. Hrana se prepara pe punte, la o sobă improvizată dintr-un butoi, în condiții mizerabile. 
La apelurile disperate ale echipajului, Navrom și Euromar au trimis doar promisiuni. Dintr-un raport al comandantului Alexandru Stoica rezultă că nervozitatea echipajului era în creștere, ajungându-se până la acte de revoltă din partea unor marinari, care cereau să li se plătească drepturile bănești restante. La solicitarea echipajului, căpitanul a transmis mesajul acestora: „Dacă în noaptea de Crăciun nu vor avea lumină și căldură, a doua zi se vor duce la Tribunalul Maritim din Dalien, pentru a solicita toate drepturile contractuale, cât și vizitarea navei, pentru a se convinge de inexistența condițiilor umane de viețuire la bord”. 


S-a dispus arestarea navei! 
Cum patronii s-au menținut pe aceeași poziție, pe data de 31 decembrie 1997, la ora 10, un judecător de instrucție a urcat la bord. În urma constatării situației dezastruoase de pe navă, acesta a dispus arestarea ei. Măsura luată de Tribunalul Maritim a salvat viața echipajului, agentul navei fiind însărcinat de instanță să asigure combustibilul, apa și alimentele necesare traiului zilnic. 
Echipajul a încercat, între timp, să găsească și alte căi de soluționare a conflictului cu firmele Navrom și Euromar, făcând toate demersurile pentru salvarea navei de la vânzare. S-au trimis mesaje președintelui României, ministrului de Externe, ministrului Transporturilor, Ambasadei României din Beijing. Deși aveau obligația constituțională să le răspundă, adresanții nu s-au căznit să le trimită supușilor români de pe nava „Bihor” nici măcar un cuvânt de compasiune, de îmbărbătare. Nici compania Navrom nu s-a grăbit să stingă conflictul în justiție, plătindu-și datoriile față de echipaj sau cauțiunea de 250.000 de dolari pentru eliberarea navei pe timpul derulării procesului. 


Deznodământul nu a putut fi decât unul singur: nava a fost vândută. În urma pierderii navei „Bihor” și a altor patru, vândute în condiții similare, compania Navrom a adresat plângeri penale împotriva echipajelor. Acționând împotriva prevederilor constituționale, organele de anchetă românești au început să-i interogheze pe marinari. Nu sunt luați la întrebări cei care au generat criza flotei naționale, care au încărcat-o de datorii, care și-au construit averi imense din dezastrul companiilor de stat. Anchetele sunt îndreptate împotriva păgubașilor, a marinarilor români, care și-au sacrificat sănătatea și chiar viața pentru a spori averile rechinilor din shipping-ul românesc. 
Dumneavoastră, stimați cititori, ce spuneți: este vinovat echipajul navei „Bihor”? (4 iulie 1998) 


Calvarul echipajului de pe „Drăgășani” 


Nava „Drăgășani”, aparținând companiei Navrom și aflată în operarea firmei N.l. Johnson, se află în portul Dakar. De la bordul ei, prin radio, comandantul Dănuț Ion Gheorghe ne-a comunicat următoarele: 
„La ora actuală, nu mai avem decât o tonă de motorină pe care o folosim pentru prepararea hranei. Cu apa avem probleme. Cu intervenții, cu păcăleli, cu furatul, am reușit să asigurăm ceva rezerve. Nu avem bani pentru aprovizionarea cu combustibil, alimente. Suferim din cauza căldurii mari, a țânțarilor și prafului din port. 
Oamenii nu mai rezistă. Toți vor să plece acasă. Nu mai au răbdare. Sunt ca niște copii. Un marinar, săracu', de când a venit la bord este bolnav întruna. Nimeni nu vrea să ne mai servească cu nimic. 
A fost și ambasadorul nostru câteva minute mai devreme și ne-a spus: «Asta-i treaba. Eu nu sunt Crucea Roșie, nu sunt societate de caritate să vă fac, să vă ajut, să nu știu ce».  


În zonă mai sunt alte două nave românești, «Teiuș» și «Gheorghieni», pe care situația e la fel”. 
Pentru familiile echipajului, comandantul ne-a rugat să transmitem următorul mesaj: „Să stați liniștiți pentru că, deocamdată, suntem sănătoși. Unii mai au o durere de cap, de stomac, de dantură, dar astea sunt lucruri normale după 14 luni de voiaj”. 
Un oficial al companiei Navrom ne-a declarat că echipajul de pe „Drăgășani” va fi schimbat în perioada 22-24 iulie 1998 și că va fi plătit la grila de salarizare a Navrom. Navigatorii vor primi 152.341 de dolari. (14 iulie 1998) 


Pagină realizată de Ion TIȚA-CĂLIN


Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.744 secunde