Detalii șocante în ancheta morții celor doi scafandri de la Eforie! Ieșiseră la suprafață, dar s-au scufundat din nou!

În rechizitoriul întocmit, este descrisă următoarea desfășurare a evenimentului: „În data de 9.04.2021, în jurul orei 09.30, echipa de scufundare constituită din M.M.E., S.S.A., N.M.N., P.D.C. și S.B. a plecat din portul turistic Belona cu ambarcațiunea tip Cirus Cabin Boat 22, ambarcațiunea fiind condusă de M.M.E. (Matei Marian Emil) către zona Agigea. Acolo, atât M.M.E. cât și S.S.A. s-au echipat (echipamentul fiind incomplet prin lipsa unor elemente utile și folosite de profesioniști pentru siguranță și anume manometrul și octopusul/detentorul de rezervă – aparat care, în fapt, este legat cu un furtun de altă culoare de butelia de aer și care prin natura și funcția sa dublează detentorul de respirat) și au efectuat o scufundare inițială de aproximativ 55 – 60 de minute.

Apoi, cei doi s-au deplasat în zona de sud a stațiunii Eforie Nord, scafandrii amatori menționați folosind în continuare tot același echipament, inclusiv buteliile de aer, unde mai rămăsese aerul neconsumat în prima scufundare, apoi s-au scufundat din nou la o adâncime de maxim 3,6 metri. După aproximativ 15 minute de la acest moment, numitul S.S.A., pe fondul lipsei de aer din butelie, a ieșit panicat la suprafață, respirând greoi și zgomotos, fiind urmat imediat de M.M.E., care a încercat să-l liniștească și care l-a prins de costum încercând să-l aducă spre ambarcațiune.

La scurt timp, S.S.A. s-a scufundat involuntar, cel mai probabil din cauza numeroaselor lesturi (greutăți utilizate pentru scufundare) care îi asigurau o flotabilitate negativă, scufundare care însă a fost cauzată în mod evident și suplimentar și pe fondul panicii, iar M.M.E. s-a scufundat după el”.

Potrivit anchetatorilor și conform concluziilor experților de la Centrul de Scafandri, faptul că nu au fost desfăcute lesturile a dus la scufundarea involuntară. „Un scafandru instruit, în caz de urgență, abandonează «vesta de scufundare» - operațiune ce nu durează mai mult de trei secunde pentru un profesionist, ceea ce generează ridicarea acestuia la suprafață «exact ca o minge apăsată de apă, atunci când este eliberată». În concluziile din actul de constatare tehnico –științifică, panica lui S.S.A. a dus la un comportament necontrolat în încercarea acestuia de scufundare, fapt ce a determinat decesul prin înec al celor doi”, se mai precizează în rechizitoriu.

Lipsa echipamentelor și-a spus cuvântul decisiv

În același raport tehnico-științific se evidențiază și lipsa „octoposului”, care ar fi putut să ducă la salvarea vieților celor doi. „În momentul în care coechipierul (așa cum a fost cazul cu M.M.E.) vede că scafandrul nu mai are aer, primul gest pe care îl face este de a-i pune „octopusul” în gură, situație în care cel afectat are imediat aer din butelia devenită comună, apoi urmează manevrele de calmare și ieșire în siguranță la suprafață. În lipsa acestui dispozitiv, lui S.S.A. nu i s-a dat aer imediat, intervenția șefului de scufundare fiind una neprofesională, pentru că s-a aruncat în apă exact ca un amator, fără să fie pregătit să îi dea aer colegului său și așa au murit prin înec amândoi”, au mai punctat anchetatorii.

Un alt aspect punctat de anchetatori a vizat „lipsa asigurării personalului minim obligatoriu pentru asigurarea unei scufundări autonome cu circuit deschis”. Astfel, conform experților, cât și caietului de sarcini din proiect, se impunea ca echipa să fie compusă din minim cinci persoane calificate, adică: șef de scufundare, scafandru de securitate, doi scafandri (atestați) și asistent medical/medic și/sau scafandru cu curs de prim ajutor de bază, responsabilitatea asigurării acestei echipe revenind SCBIM AON SRL. „Se observă că aceasta nu a respectat obligațiile, întrucât nicio persoană aflată la bordul ambarcațiunii nu avea pregătirea ori calificarea necesară pentru a face parte din componența echipei de scafandri, cu excepția numitului M.M.E., care era șef de scufundare calificat, nu scafandru efectiv”, se arată în documentul de acuzare.

În ceea ce îl privește pe Emil Marian Matei, acesta îndeplinea mai multe atribuții: șef de scufundare, scafandru și conducător ambarcațiune – sarcină stabilită în afara prevederilor contractuale. Potrivit anchetatorilor, lipseau și skipperii – responsabili cu conducerea și îngrijirea ambarcațiunii, „important în cazul unei scufundări, întrucât stă cu barca liberă și cu motorul pornit la punctul de lucru și este cel care intervine în caz de urgență, persoana care o conduce fiind alta decât șeful de scufundare”.

În rechizitoriu se mai arată că cei doi scafandri nu dețineau atestate de profesioniști, iar în absența acestora, lucrările nu erau autorizate pentru scufundări științifice de către instituția responsabilă. În cadrul anchetei a mai fost evidențiată și corespondența dintre firma angajată cu supravegherea lucrărilor de înnisipare și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, prin care aceasta din urmă „a cerut lămuriri SCBIM AON SRL cu privire la numărul membrilor echipajului, iar în răspunsul din 17.09.2019 se dau asigurări că «nu există niciodată posibilitatea ca echipa de scafandri să fie mai mică de cinci persoane, iar în practică majoritatea echipelor de scafandri este chiar mai mare»”.

Dosarul a ajuns în atenția magistraților de la Judecătoria Constanța. În primă fază, judecătorii au respins solicitarea procurorilor de a se interzice firmei inculpate să mai desfășoare activități de natura celor în contextul căreia a avut loc infracțiunea. Decizia nu este definitivă, fiind contestată la instanța superioară.