Detalii din culisele anchetei care l-a băgat pe Boris Parpală după gratii

Inițial, Boris Parpală a fost condamnat de Tribunalul Constanța la cinci ani și trei luni de închisoare, dar magistrații Curții de Apel Constanța au redus pedeapsa.

Concret, fostul director a fost condamnat pentru că, în perioada 2012 – 2015, a „convins” 22 de primării din județul Constanța să încheie contracte cu SC Fatum Consulting SRL, pentru realizarea unor strategii de dezvoltare a localităților. Pentru documentele realizate, „inutile și pe care primăriile nu le-au folosit”, firma administrată de Boris Parpală ar fi primit 2,27 milioane de lei, bani care ulterior au fost investiți într-o livadă deținută de acesta.

Anchetatorii au constatat că Boris Parpală pretindea între 15.000 și 61.500 de lei de la primării, bani care erau acordați ulterior de Consiliul Județean Constanța. Printre primăriile care au avut contracte cu firma lui Parpală s-au numărat Cogealac, Vulturu, Mihai Viteazu, Băneasa, Medgidia, Independența, Albești, Aliman, Topraisar, Ovidiu, Ghindărești etc.

Potrivit rolii.ro, anchetatorii au constatat că strategiile de dezvoltare locală erau pline de erori și neconcordanțe, realizate prin copierea unor informații găsite pe internet. „Acest aspect a fost sesizat și de auditorii Curții de Conturi, care în urma analizei strategiei de dezvoltare locală au constatat că în cuprinsul acesteia mai multe pasaje nu aveau legătură cu realitatea, fiind eronat menționate vecinătățile comunei, precum și obiectivele care ar trebui atinse. (…) După cum rezultă din analiza efectuată în faza de urmărire penală, strategiile de dezvoltare locală ridicate de la primăriile din județ sunt aproape identice. Astfel, documentațiile au aproximativ același număr de pagini, circa 145 file. Toate au ca introducere un „cuvânt înainte” exprimat de primarul localității care este identic, fără excepție. La fel se prezintă situația și în cazul rubricii „cuprins” și „referințe bibliografice”. O altă trăsătură specifică tuturor „strategiilor de dezvoltare locală” este identitatea primelor 4 capitole, respectiv primele 50 – 90 file, în funcție de caracterele, fontul și spațierea folosite la scriere”, au arătat anchetatorii.