Despăgubiri de mii de euro pentru gardienii care rămân invalizi după ce sunt atacați de deținuți

„Este o măsură necesară de protecție a angajaților din sistemul penitenciar. Noi ne dorim să nu aibă loc incidente grave, care să impună acordarea acestor sume. Dar au fost situații când polițiștii de penitenciare au avut de suferit pe viață. De exemplu, au fost situații când persoane private de libertate diagnosticate cu HIV/SIDA s-au tăiat intenționat și au împroșcat cu sânge peste tot, pe pereți și inclusiv pe polițiștii de penitenciare. Au urmat luni de testări, de îngrijorare și chiar au fost cazuri când polițiștii de penitenciare au fost diagnosticați cu HIV/SIDA. Este un risc la care ne expunem”, a afirmat pentru „Cuget Liber” Mihaela Neacșu, prim-vicepreședinte Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare.

Într-un sistem închis, în care accesul inspectorilor de muncă este imposibil, iar dovedirea dezvoltării bolilor profesionale este dificilă, adoptarea acestei legi este o măsură de protecție solicitată de multă vreme. „Cuantumul sumelor acordate drept despăgubiri, în cazurile grave, au fost stabilite precum în cazul polițiștilor, căci la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost adoptată o astfel de decizie în urmă cu câțiva ani. Pe de altă parte, nu se poate să nu remarcăm diferențele în tratarea persoanelor private de libertate și a polițiștilor de penitenciare. În ultimii ani, condițiile de deținere s-au îmbunătățit. Se văruiește de două ori pe an în spațiile de deținere, calitatea alimentației a fost îmbunătățită, au dreptul la vizite conjugale. Dar din cauza neîndeplinirii criteriului privind spațiul alocat unei persoane, se adresează instanței de judecată, câștigă, iar sumele câștigate sunt plătite imediat. În schimb, polițiștii de penitenciare trebuie să se judece în instanță pentru drepturile salariale, câștigă procese și așteaptă ani să fie puse în aplicare sentințele favorabile. De doi ani avem o decizie definitivă și încă așteptăm punerea în executare și acordarea drepturilor salariale”, a mai arătat Mihaela Neacșu.

Lipsa țigărilor sau răzbunarea, motivele agresiunilor

Incidentele din unitățile de deținere, în care gardienii sunt victime a diverse agresiuni sunt numeroase, an de an. De exemplu, în 2020 au fost înregistrate 109 astfel de situații, iar în 2019 – 158 de cazuri. Din fericire, gravitatea lor nu este dintre cea mai ridicată, arată sindicaliștii, polițiștii de penitenciare nesuferind răni invalidatoare. „Pe parcursul lui 2020 au fost semnalate 109 incidente care vizau problematica agresivității la adresa personalului. Dintre acestea, 12 evenimente au presupus agresivitate fizică la adresa polițiștilor de penitenciare, prin loviri cu membrele superioare/inferioare sau cu obiecte contondente, confecționate din metal sau lemn, 10 au fost tentative de lovire, iar opt agresiuni au fost materializate prin dispersare de lichide asupra personalului”, se arată în motivarea actului legislativ.

Cât privește motivele care stau la baza incidentelor violente, orice „scânteie” poate aprinde supărarea deținuților. „45 din cele 109 incidente au fost motivate de stări de agitație cauzate de diferite probleme – personale, neaprobare cereri, lipsă țigări, efectuare percheziție, refuz semnare declarație -, interzicerea stabilirii de legături nepermise cu alți deținuți, rapoarte anterioare de incident și manifestarea agresiunii la adresa personalului în scop vindicativ”, se mai arată în datele oficiale.