De ce-și pun constănțenii ștreangul de gât

Val de sinucideri la Constanța, în ultimele săptămâni: tineri dezamăgiți în dragoste sau de bătrâni măcinați de boală au ales să-și încheie socotelile cu viața spânzurându-se. Psihologii explică de ce se ajunge la astfel de gesturi extreme.

Statisticile realizate, an de an, pe tema sinuciderilor care au loc în țara noastră, sunt îngrijorătoare: România depășește media europeană a sinuciderilor. Mai mult, se impune menționat că, la ora actuală, sinuciderile reprezintă o pondere de aproximativ 30% din decesele violente care au loc în țara noastră, după cum puncta prof. univ. Sorin Rădulescu, din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române.

La nivelul țării, Constanța se menține undeva între primele județe, cu o medie de aproximativ o sută de constănțeni care aleg anual să-și pună capăt vieții. Iar în ultimele săptămâni, după cum au constatat oamenii legii, în județul nostru a avut loc un val de sinucideri.

De exemplu, un bărbat de 43 de ani, din Agigea, s-a spânzurat după ce a aflat că soția vrea să divorțeze de el, un bărbat din Năvodari, de 75 de ani, a recurs la același gest extrem din cauza grijilor zilnice și a bolii, iar o femeie din Constanța a încercat să se sinucidă ingerând mai multe medicamente. După doar câteva zile, un tânăr de 20 de ani, din Mihail Kogălniceanu, atlet cu rezul-tate frumoase în trecut, a fost găsit spânzurat în locuința sa.

Problemelor personale, care le împing pe astfel de persoane la gesturile extreme, li se adaugă și factori externi, este de părere psihologul criminalist Liviu Chesnoiu. Și anume, apropierea sărbătorilor și schimbarea anotimpului.

"În această perioadă, a sărbătorilor, a venirii căldurii, depresivii se simt mai singuri, se retrag mai tare în carapacea lor și parcă simt un imbold să comită astfel de gesturi", explică psihologul.

Strigăte de ajutor pe Facebook

Interesant este de remarcat că, spre deosebire de anii trecuți, a crescut numărul celor care aleg să-și exprime intențiile sinucigașe pe rețelele de socializare. Astfel a procedat, de exemplu, un tânăr din Medgidia, care și-a luat adio de la prietenii de pe Facebook înainte de a ieși pe balcon, pentru a se arunca de la etaj. A fost salvat însă, la timp.

Referitor la acest nou fenomen, psihologul explică: "În cariera mea de psiholog criminalist, am văzut multe cazuri de sinucideri. De cele mai multe ori, se lăsa un bilet de adio - poate doar cei care ar fi vrut să pedepsească pe cineva nu lăsau un bilet prin care să-și explice gestul. Mai nou, semnalul de alarmă se anunță pe Facebook. Dar nu știu cât sunt auzite aceste strigăte de ajutor! Pentru că, pe aceste rețele de socializare fiecare ține mai degrabă un monolog, are loc un «dialog al surzilor», ceea ce nu reprezintă un ajutor real pen-tru cei cu probleme. Poate nu sunt băgați în seamă, poate sunt luați în derâdere".

De altfel, psihologul arată că numărul celor care suferă de depresie este considerabil, motivele fiind numeroase: sărăcia, lipsa unui loc de muncă, pro-bleme sentimentale. Iar familia și prie-tenii nu știu întotdeauna cum să le acorde ajutorul.

Veteranii de război, risc mai mare de sinucidere

Cât privește motivele care-i împing pe constănțeni la comiterea unor astfel de gesturi extreme, acestea țin de bani sau de problemele în iubire. Aceste motive sunt invocate de sinucigași, dar de fapt cauza trebuie căutată în instabilitatea lor emoțională, spun specialiștii.

"Motivul financiar este des folosit, dar nu este principalul. Motivația trebuie căutată, de fapt, în instabilitatea de la nivel emoțional, familial, unde nu se simt înțeleși, sprijiniți", a explicat psihologul Cristina Gemănaru.

"Factorii de risc care influențează riscul de sinucidere includ bolile psihice, abuzul de droguri, stările psihologice, cele sociale și genetica. Alți factori de risc includ tentative anterioare de suicid, cazuri de suicid în familie sau existența unui traumatism cranio-cerebral. De exemplu, s-a constatat că rata sinuciderii este mai mare în casele unde există arme de foc. Factori precum sărăcia, șomajul pot determina gânduri sinucigașe. De asemenea, veteranii de război au un risc mai mare de sinucidere, în mare parte din cauza unei frecvențe mai ridicate a bolilor mentale și a problemelor fizice. Aproximativ 15 - 40% dintre oameni lasă un bilet de adio", a precizat și Ana Maria Nedelcu, psiholog în cadrul Poliției Constanța.