Mai multe ştiri online:

Curtea Constituțională a DECIS: Laura Codruța Kovesi poate fi REVOCATĂ

Ştire online publicată Miercuri, 30 Mai 2018. Autor: Cuget Liber Online.
Curtea Constituțională a României a pronunțat miercuri decizia pe tema conflictului între puteri în cazul respingerii revocării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, scrie stiripesurse.ro

Judecătorii CCR au admis sesizarea Guvernului și s-a constatat existența conflictului de natura constituțională între Guvern și Administrația Prezidențială.

Președintele CCR a explicat că în minuta ședinței va fi indicată și calea de rezolvare a conflictului.

În 10 mai, având nevoie de timp pentru a delibera, plenul Curții a dispus amânarea pronunțării pentru data de 30 mai.

În ședința de atunci, părțile și-au susținut punctul de vedere în legătură cu cererea premierului de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între ministrul Justiției, pe de o parte, și președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și președinte, în subsidiar, determinat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcția de procuror-șef al DNA a Laurei Codruța Kovesi.

Din partea Guvernului a pledat ministrul Justiției, Tudorel Toader, în timp ce Președinția a fost reprezentată de consilierul prezidențial Simina Tănăsescu, care a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă.

* În pledoaria sa, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat că refuzul președintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, motivat prin lipsa oportunității politice, este de natură să creeze un blocaj instituțional.

El a susținut că în raportul pe care l-a întocmit a adus argumente de natură juridică și managerială în favoarea revocării, în timp ce șeful statului a adus argumentul lipsei de oportunitate.

"Ministrul Justiției are autoritatea asupra procurorilor, pe care i-o conferă articolul 132 din Constituție, ministrul Justiției are instrumentele (...), are criteriile de evaluare a activității manageriale și celelalte criterii. Spre deosebire, președintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferită de Constituție, nu are instrumentele de evaluare a activității profesionale, manageriale. (...) Considerăm noi că lipsa unei intervenții la nivelul dumneavoastră pentru eliminarea acestui blocaj, pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor blocaje asemănătoare, ar fi de natură să acrediteze și să susțină ideea potrivit căreia oricând, în orice împrejurare, indiferent de motive, politice, discreționare, președintele României ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea parcursului", a mai spus ministrul Justiției.

* La rândul său, consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a afirmat că refuzul președintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, nu este cauza unui blocaj instituțional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri și exercitarea unei atribuții legale a șefului statului.

Ea a adăugat că în sesizarea transmisă CCR de prim-ministrul Viorica Dăncilă nu se precizează în ce constă blocajul instituțional la care se face referire. "Situația prezentată în sesizare nu constituie un conflict juridic de natură constituțională. Prin urmare, vă rog să respingeți cererea ca inadmisibilă", a mai spus consilierul prezidențial.

Conduita care îi este imputată președintelui în cazul refuzului de revocare a procurorului-șef al DNA nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de legalitate, a cărei soluționare revine instanțelor de judecată, se arată în punctul de vedere transmis de Klaus Iohannis către CCR.

"Aspectele invocate (...) și calificate de autorul sesizării drept conflict juridic de natură constituțională nu se circumscriu cerințelor referitoare la: autoritățile constituționale ce pot fi subiecte ale acestuia, în ceea ce îl privește pe ministrul Justiției; nu vizează un conflict de competență (pozitiv sau negativ) născut între autoritățile publice constituționale sau o situație conflictuală a cărei naștere rezidă în mod direct din textul Constituției; nu există un blocaj instituțional; conduita imputată nu reprezintă o problemă de constituționalitate, prin ea însăși, ci una de legalitate, ce intră în sfera de competență a instanțelor de judecată", se afirmă în document.

Conform șefului statului, din modul de structurare a sesizării nu rezultă ce autoritate publică este parte în conflict cu președintele României, în ce constă blocajul instituțional în concret și care este rațiunea introducerii cererii, câtă vreme modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale intră în sfera de înfăptuire a actului de justiție, motiv pentru care se solicită respingerea ca inadmisibilă.

Sesizarea formulată de prim-ministru, după refuzul președintelui Klaus Iohannis de a o revoca din funcție pe șefa DNA, a fost depusă la CCR pe 23 aprilie.


sursa: stiripesurse.ro


Distribuie :

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.7154 secunde