Cum să scapi de arest de două ori cu ajutorul judecătorilor

Lipsa unei practici unitare a instanțelor și faptul că fiecare judecător are o altă viziune asupra unui text de lege ori altul duc la decizii ale instanțelor ce sunt greu de înțeles pentru omul de rând. Toate aceste percepții ori interpretări proprii ale legilor conduc însă la lăsarea în libertate a unor indivizi periculoși al căror loc ar fi doar la pușcărie.

Profitând de astfel de "scăpări" ale magistraților, cel care a omorât, în luna noiembrie 2011, un om care aștepta liniștit autobuzul, pe trotuar, într-o stație de pe strada Mircea cel Bătrân, este din nou în libertate. Radu Popescu este fericitul beneficiar al unor greșeli ale sistemului judiciar românesc greu de înțeles și pe care omul de rând are tot dreptul, poate, să le interpreteze în fel și chip!

"Miracolele" justiției!
Amintim că, joi, Curtea de Apel Constanța a decis punerea în libertate a lui Radu Popescu în dosarul în care Judecătoria l-a condamnat la cinci ani de închisoare pentru ucidere din culpă. Doar cu o zi înainte, tot magistrații Curții de Apel Constanța deciseseră înlocuirea măsurii arestului preventiv cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu într-un alt dosar în care Radu Popescu fusese arestat și în care este acuzat de procurorii DIICOT de infracțiuni informatice. Așa se face că, deși avea emise pe numele său două mandate de arestare, Radu Popescu, în doar două zile, a scăpat în mod miraculos de ambele, iar acum este liber să-și vadă de viață, în condițiile în care, în urmă cu doar câteva luni, a omorât un om nevinovat care a avut ghinionul să se afle, la momentul nepotrivit, în locul nepotrivit.

Ce spun judecătorii de la Curtea de Apel?
Pentru că se adună, cel puțin în acest dosar, o serie de "greșeli", "erori" ori interpretări ale legilor cel puțin ciudate de cei care au rolul de a împărți dreptatea la Constanța, am încercat să obținem motivațiile care au stat la baza unei astfel de decizii.
Prin urmare, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Constanța, judecător Zoița Frangu, ne-a declarat, vineri, că "magistrații de la Curtea de Apel Constanța au admis recursul inculpatului, au casat în parte sentința recurată și au dispus revocarea măsurii arestării preventive. Motivul casării este acela că instanța nu a indicat temeiul de drept în baza căruia a dispus arestarea preventivă, respectiv art. 148 din Codul de procedură penală, care stabilește cazurile și condițiile în care se dispune arestarea inculpatului".
Potrivit Codului de procedură penală, art. 148 spune că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 și există vreunul dintre următoarele cazuri: a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată, ori există date că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei; a1) inculpatul a încălcat, cu rea-credință, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara ori obligațiile care îi revin pe durata acestor măsuri; b) există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă; c) există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni; d) inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune; e) există date că inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau că încearcă o înțelegere frauduloasă cu aceasta; f) inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În cazurile prevăzute în alin. 1 lit. a)-e), măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată numai dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 4 ani.

Cum a motivat Judecătoria?
De partea cealaltă, magistratul Lavinia Mihaela Cîrciumaru, de la Judecătoria Constanța, care a dispus condamnarea și arestarea lui Radu Popescu, nu a vrut să comenteze hotărârea dată, declarând că punctul său de vedere a fost exprimat în hotărârea de condamnare, dar ne-a transmis, prin purtătorul de cuvânt al Judecătoriei, că a indicat ca temei al arestării art. 350 Cod de procedură penală. De asemenea, punctul de vedere al Judecătoriei Constanța cu privire la această problemă de drept care, se pare, a stat la baza eliberării lui Radu Popescu este următorul: "necesitatea instituirii unui temei prevăzut de art. 148 Cpp în cazul în care măsura arestării preventive a fost dispusă în baza art. 350 Cpp e o problemă de drept procesual penal în legătură cu care s-au pronunțat în mod diferit Judecătoria Constanța și Curtea de Apel Constanța, conform competenței legale, respectiv instanța de fond și de recurs". Cu alte cuvinte, judecătorii au privit dintr-o cu totul altă perspectivă luarea măsurii arestării preventive în cazul lui Popescu la momentul condamnării. Dacă judecătorul de fond și-a motivat măsura invocând art. 350 Cpp, cei de la Curtea de Apel spun că acesta ar fi trebuit să dispună arestarea în baza art. 148 Cpp.
Primul alineat al art. 350 Cpp, care se referă la deliberarea și hotărârea instanței, spune că "instanța are obligația ca, prin hotărâre, să se pronunțe asupra luării, menținerii sau revocării măsurii arestării preventive a inculpatului și asupra luării sau revocării măsurii obligării acestuia de a nu părăsi localitatea ori țara, motivând soluția pronunțată".