Comoara antică a Tomisului, vândută ilegal peste hotare

Mai multe monede de aur, emise în zona cetății antice Tomis, au fost recuperate de autorități de peste hotare, unde ajunseseră

după ce au fost furate din situl arheologic.

Doi ani de anchetă ai procurorilor din Alba Iulia și ai polițiștilor de la Direcția de Investigații Criminale au fost încununați de succes, mai multe bunuri culturale, ce fac parte din patrimoniul național, fiind recuperate de peste hotare. Ultima victorie este reprezentată de recuperarea, la sfârșitul săptămânii trecute, a trei monede de aur, emise în zona cetății antice Tomis, ce ajunse-seră în Spania.

"Monedele au fost recuperate fără despăgubire. Este vorba despre trei stateri (monede), de tip Lysimach. Monedele din aur, având între 8,2 - 8,5 grame fiecare, emise în secolele III - I î.H., în zona cetății antice Tomis, respectiv la Callatis și Tomis, având monograme CME, THM (litere grecești) și respectiv HP, au fost sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia și oferite spre vânzare cu sume cuprinse între 400 și 2.500 de euro", au precizat reprezentanții Poliției Române. De asemenea, sunt în curs de repatriere câte două monede Koson din aur, din Polonia și Belgia, au adăugat procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Aceștia au adăugat că, în ultimii opt ani au coordonat 15 operațiuni de recuperare a bunurilor culturale, reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu, ce ajunseseră în Franța, Elveția, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania și SUA. Per total, au fost recuperate: 1.027 monede Koson din aur (circa 8,6 kilograme), 37 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis și Callatis, 213 monede Koson din argint,13 brățări dacice regale de aur (circa 12,633 kilograme), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale, precum și 12.000 monede de argint și bronz. Pierderea respectivelor bunuri a reprezentat un prejudiciu de peste 2,5 milioane de euro, au adăugat anchetatorii.

Potrivit procurorilor, "conform evaluării experților, loturile de monede din aur și argint, recuperate recent, sunt stateri și drahme emise de regele Koson (circa 44-29 Î.H.), unul dintre urmașii lui Burebista". "Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a.C. Fapt excepțional, datorită acestor monede, cunoaștem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viața economică, socială sau arta și religia Daciei în anii care au urmat dispariției lui Burebista", au mai precizat procurorii.

Ce spun arheologii constănțeni

Arheologul Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a explicat ce tipuri de monede erau bătute, în perioada III - I î.H., în cetățile antice de la malul Mării Negre. "În cetățile Tomis și Callatis se bătea monedă inspirată de Lysi-mach, regele Traciei, urmaș al lui Ale-xandru cel Mare. Monede similare erau emise și în alte cetăți de pe malul Mării Negre și Mării Egee", a precizat reprezentantul muzeului. În Dobrogea, până în prezent, nu au fost găsite tezaure monetare însemnate, cu excepția descoperirii din 1956, din comuna Dăeni, județul Tulcea (pe marginea drumului spre Hârșova, la o distanță de aproximativ o sută de metri de liziera comunei), unde, potrivit arheologului, au fost găsite aproximativ 120 de monede de aur, emise la Callatis, în timpul lui Alexandru cel Mare. "În rest, aici, în zonă, au fost găsite ici și colo câte o monedă", a adăugat arheologul Gabriel Custurea.

Este de așteptat ca cele mai mari descoperiri monetare să fie făcute la Sarmizegetusa Regia, unde erau păstrate monedele tezaurizate.

v v v

Cetatea Callatis, aflată în locul orașului Mangalia de astăzi, a fost o colonie dorică; întemeietorii cetății au sosit din Heracleea Pontica, cetate situată pe coasta de sud a Mării Negre și întemeiată de coloniști din Grecia continentală. Între anii 310-309 î.H., cetatea s-a aflat sub asediul trupelor regelui trac Lysimach. Istoricii spun că, și după moartea acestuia și a lui Alexandru cel Mare, cetatea mai emitea stateri de aur, având pe avers chipul celor doi monarhi, iar pe revers, "o Victorie înaripată și pe Atena cu o Victorie în palmă".

Tomisul (actualul municipiu Constanța) este una dintre cele mai înfloritoare cetăți de pe malul Pontului Euxin. Înființată în secolul VI î.H., de coloniștii greci din Milet, cetatea are activități comerciale înfloritoare, drept dovadă și prezența imaginilor divinităților legate de comerț pe monete (Hermes sau a Demetrei cu spicul).