Circuitul șpăgii! Care este "cloșca cu puii de aur" a corupților

Peste 1.270 de inculpați au fost trimiși în judecată, anul trecut, pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia, se numără trei miniștri, șase senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 de directori de companii naționale.

Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 870 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Printre aceștia, un europarlamentar, șapte deputați, un senator, un ministru, cinci președinți de consilii județene și 28 primari. Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu.

Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante și mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată au comis infracțiuni de abuz în serviciu.

"Vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice" 

Tipologiile identificate în anchetele DNA dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice și că atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani.

"Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată", susține Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al DNA. 

Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos.

"Cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut", mai susține Kovesi.



Produse cumpărate la prețuri supraevaluate cu 800% 

Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%. Pentru infrastructură sau construcții, statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real, se arată în bilanțul DNA. 

"Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%? Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?", se întreabă retoric șefa DNA.

Doar în domeniul sănătății, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real. Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care procurorii DNA l-au descoperit pe măsură ce au acordat mai multă atenție acestei zone. 

Recuperarea produselor infracțiunilor a fost o componentă importantă în anul 2016.

"Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creștere substanțială, cu 72% față de anul trecut. În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 226 milioane euro. Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat", conchide Kovesi.