Cimitirul subacvatic de pe coasta Constanței: corăbii antice și avioane prăbușite!

De exemplu, în ultimul deceniu, scafandrul constănțean a găsit de-a lungul țărmului litoralului românesc rămășițele mai multor corăbii: în zona Cazinoului din Constanța, în dreptul plajei din Eforie Sud, în apropiere de epava „Evanghelia” din Costinești etc. În alte cazuri, lemnul corăbiilor a putrezit, dar a rămas încărcătura din blocuri de calcar sau de zgură, care au luat forma navei în care erau depozitate.

„Prima corabie pe care am văzut-o în Marea Neagră a fost într-o zi din octombrie 2010. Am aflat despre aceasta de la un prieten scafandru, Gheorghe Pană, care îmi povestise că a văzut rămășițele unei corăbii scufundate în apropierea țărmului la Eforie Sud, în fața unui dig. (…) Mi-am început căutările deplasându-mă paralel cu digul și, în scurt timp, găsesc rămășițele unei corăbii: o chilă din lemn, lungă de aproximativ 14 metri, de o parte și de alta înțesată de coaste solide, din care se mai zăresc ieșite ici-colo piroane din bronz. E un mister cum de a rezistat atâta timp, la o adâncime atât de mică, unde hula provocată de furtunile năprasnice mătură totul în calea ei”, istorisește Pascale Roibu, adăugând că ambarcațiunea este pietrificată. „De-a lungul anilor, scafandri și scufundători aflați în căutarea bijuteriilor din aur, pierdute în apă de către turiștii veniți la plajă au recuperat mai multe tezaure formate din sute de monede de argint, dar și câteva din aur, predându-le muzeului. Tezaurele erau formate din taleri olandezi din argint, cu o greutate de aproximativ 27 grame, având o valoare nominală foarte mare pentru acea vreme și fiind emise pe toată durata anilor 1600. Aceste tezaure se presupune că ar proveni din corabia scufundată câteva sute de metri mai la Nord, probabil din cauza unei furtuni”, a adăugat Pascale Roibu.



Legende locale despre locurile unde sunt scufundate avioanele din război

Pe lângă rămășițele corăbiilor, de-a lungul anilor au existat numeroase mărturii și cu privire la epavele de avioane prăbușite în mare. De exemplu, a arătat Pascale Roibu, mai multe persoane dar și rapoartele militare arată că în zona cuprinsă între plaja Modern și Năvodari au fost scufundate mai multe avioane. „Prima informație o aveam de la un domn care în tinerețe obișnuia să meargă la plaja Trei Papuci să înoate. Aici, pe adâncimea de 4 – 5 metri, când apa era mai limpede, a văzut în repetate rânduri, adânc îngropate în nisip, două avioane de mici dimensiuni, cel mai probabil avioane de vânătoare, la o distanță de maximum 80 de metri între ele. Din rapoartele militare publicate, rezulta că trei avioane model IAR 80, provenite de la Aerodromul din Mamaia, se prăbușiseră în mare, în timpul unor zboruri de antrenamente, la câteva mile distanță de țărm. Tot în această zonă, câteva avioane rusești, dar și germane, și-au găsit sfârșitul în timpul unor confruntări aviatice, iar unele au fost doborâte de bateria antiaeriană”, a mai punctat scafandrul.

La rândul său, veteranul de război Petre Zamfir povestea despre un bombardier din dotarea aviației rusești, prăbușit în mare, în zona Agigea. Întâmplarea este din 1941, pe când amiralul era pe distrugătorul „Regina Maria”. „Fusese doborât de aviatorul Horia Agarici, devenit mai târziu o legendă vie datorită actelor sale de curaj”, mai afirmă Pascale Roibu. O altă relatare arată că în zona Mangalia este un avion prăbușit. „Un pescar localnic a povestit că, cu mulți ani în urmă, pe când își recupera plasa de pescuit, a scos la suprafață o aripă întreagă de avion conservată foarte bine, care ulterior a ajuns la Muzeul Aviației din București. Această aripă face parte dintr-un avion german de vânătoare, Messerschmitt Bf109, prăbușit în condiții necunoscute în Al Doilea Război Mondial”, a mai punctat scafandrul constănțean. De altfel, poveștile marinarilor veterani arată că, în trecut, aceștia scoteau în traule aripi întregi de avioane, din Al Doilea Război Mondial, unele cu rezervoarele pline de combustibil.

Scafandrul Pascale Roibu a realizat și o hartă a locurilor unde ar exista epavele avioanelor prăbușite, din legende și informații militare, chiar dacă o parte dintre ele nu au fost încă descoperite, fizic. Harta are nu mai puțin de 15 puncte.

Impresii despre cum au decurs scufundările, atât în mare, cât și în lacurile din Dobrogea, în căutarea hidroavioanelor, au fost adunate de Pascale Roibu în cartea sa, „Jurnal de scafandru”. De menționat că, în prezent, scafandrul pregătește o nouă carte, privind istoria scafandreriei în țara noastră. Mai mult, cel mai ambițios proiect, pentru a pune în valoare comorile din adâncuri, este muzeul subacvatic pe care scafandrul a început să-l pregătească.