Catapultarea la sol n-a mai avut loc. Pilotul s-a născut sub o stea norocoasă

8211

Articole recomandate

Locotenentul-major Cornel "Ciumpi" Ciumpiliac, promoție 1974, era fericit că își încheiase exercițiul de maniabilități în zona doi, zona Hârșova, zonă situată la 60 km de aerodrom. 


Viraje pe stânga și pe dreapta apoi tonou, când avionul, la comanda pilotului, execută o mișcare de rotație fără să-și schimbe direcția sau înălțimea de zbor. A urmat șandela, acel zbor drept cu un unghi mai mare decât unghiul maxim, avionul urcând ca o săgeată spre cer. Exercițiul l-a încheiat cum a început: zbor în urcare și în coborâre, viraje pe stânga și pe dreapta, toată evoluția la înălțimea de zbor de două mii de metri. A apăsat butonul de radio-emisie aflat în stânga, pe maneta de gaze, pentru a raporta conducătorului de zbor (CZ) terminarea exercițiului:


- Uraniu-Start, sunt 3003, terminat lucrul în zona doi!
După raportul prin radio a recepționat bucuros apelul locotenent-colonelului Matei Stănciulescu, conducătorul de zbor din acea zi.
- Confirm 3003. Vino acasă! 
A virat avionul MIG-21M în zbor de coborâre, pe ARK zero, cap-compas 120 grade, pe direcția aerodromului Mihail Kogălniceanu. Era cu ochii pe aparatele de la bord și pe cronometru. Din când în când, vedea prin geamul cabinei reperele de la sol și peisajul Dobrogei în acea zi de sâmbătă, 18 martie 1978.
"Ciumpi" se afla în a doua ieșire de zbor a regimentului. Comandantul escadrilei a 2-a, locotenent-colonelul Vasile Olteanu îi spusese înainte de plecarea în misiune "Ciumpi, nu forța avionul. Urmărește în permanență înălțimea. Redresează în siguranță". 
După cronometru, la aproximativ trei minute de zbor a intrat pe latura mare a turului de pistă. A raportat conducătorului de zbor:
- Sunt 3003 pe latura mare.
- Confirm 3003.
- Tren scos.
Tânărul pilot a intrat la virajul patru, virajul de axare pe direcția de aterizare, cu viteza de 420 km/oră, flaps 25. De la Stația de Dirijare la Aterizare (SDA) ofițerul navigator i-a transmis:
- Ești pe direcție 3003. Rămâi pe 04 grade.
- Confirm!


Fumul a umplut cabina


Avionul a luat mai întâi contact pe roțile principale. În acel moment, de prim contact cu pista, la viteza de 250 Km/oră, "Ciumpi" acționează butonul de scoatere a parașutei de frânare a avionului. Și, deodată, în timpul apăsării comenzii, un fum alb umple cabina și un miros de pucioasă îi îneacă respirația. Apoi a auzit o bufnitură și, din cauza șocului produs, corpul i s-a aplecat în față. Era cel mai rău semn posibil: începuse procesul de inițiere a catapultării. Din instinct a deszăvorât carlinga cu mâna stângă în timp ce, cu mâna dreaptă, a început frânarea avionului. Își dorea să iasă cât mai repede afară, la aer. A raportat conducătorului de zbor:
- Sunt 3003, am un fum alb în cabină și un miros de praf de pușcă.
Locțiitorul comandantul de regiment, locotenent-colonelul Ioan "Ursanu" Urs, aterizase înaintea lui cu un avion de dublă comandă și se afla în degajare, la a doua bretea de pe pistă. Când l-a auzit la radio, "Ursanu" i-a transmis:
- Nu deschide cabina. 
Dar pilotul deschisese deja lacătul de zăvorâre și, auzindu-l pe locțiitorul Urs, l-a închis rapid la loc. Supersonicul continua să ruleze pe pistă cu viteza de peste 200 Km/oră.
- Rulează în continuare 3003. Nu degaja, i-a transmis Stănciulescu. 
- Confirm!
"Ciumpi" a menținut direcția, trecând de breteaua de degajare, cea din dreptul gurilor de alimentare.
- Oprește motorul…Oprește motorul… a auzit în căști vocea lui Stănculescu.
A oprit motorul, avionul a virat puțin stânga și s-a oprit pe iarbă, în afara pistei. Și apoi…liniște. "Ciumpi" auzea doar bâzâitul aparatelor de navigație, busolă și giroorizont, care își continuau mișcarea din inerție. Era un zumzet sinistru, iar dinapoia cupolei se auzeau trosnete de tablă încinsă, semn că se răcea efuzorul, partea din spate. Tânărul ofițer-pilot a rămas nemișcat, într-o așteptare cumplită. Dar era încrezător și lucid cu toate că inima îi bătea nebunește în piept. A cuplat acumulatorul, convertizorul și stația radio pentru a putea transmite. A strigat disperat în eter: 
- La mine nu vine nimeni?
- Așteaptă. Sunt pe drum, i-a răspuns conducătorul de zbor Stănciulescu…


Misiune încheiată alături de… Jean Constantin și Gelu Manolache


A aterizat și avionul pilotat de locotenentul-major Viorel "Batoru" Teletin. I-a auzit vocea în cască: "E ceva alb pe pistă". Ce văzuse Viorel la aterizare era, de fapt, prima parașută, cea de stabilizare a scaunului, de la avionul 3003… Nu peste mult timp în jur au apărut zeci de oameni, tehnici, ingineri, piloți, o mașină de pompieri, o salvare și mașina comandantului. 
Tehnicii și inginerii au început să se învârtă în jurul avionului. Trebuia luată repede o hotărâre. Se temeau că, la deschiderea cupolei, va continua procesul de catapultare și pilotul va fi aruncat în sus cu scaun cu tot. Practic, ofițerul pilot stătea pe un butoi cu pulbere ce putea oricând exploda. A venit și ofițerul parașutist al regimentului. Tehnicul de avion a fixat scara, a urcat la cabină și a văzut care era situația. A doua parașută a scaunului era mulată pe planul drept al avionului. Ieșise prin partea din spate a cupolei. Suspantele erau legate de scaun dar ieșite jumătate afară. S-a luat hotărârea ca toată lumea să plece la o distanță de siguranță. Tehnicul de avion a introdus în cabină suspantele parașutei, una câte una, cu greu, cu atenție. Apoi a deschis cabina. "Ciumpi" s-a eliberat din chingi și a sărit de la înălțimea cabinei direct pe iarbă. Nici nu s-a mai gândit să coboare pe scară. A fost înconjurat repede de colegi și de mulți oameni care se aflau acolo. Comandantul unității, colonelul Nicolae "Momo" Morar l-a îmbrățișat cu bucurie. În timp ce mergeau către microbuzul care să-i ducă în unitate, comandantul lui de escadrilă, locotenent-colonelul Vasile Olteanu, i-a zis:
- "Ciumpi", masa și dansul?
Da, după o asemenea întâmplare trebuia și o masă. După terminarea programului au mers cu toții la restaurantul "Modern" din Constanța. Acolo, la o masă, erau și doi mari actori și prieteni: Jean Constantin și Gelu Manolache. Piloții de la supersonice au tras un chef pe cinste. Au și dansat cu tinerele actrițe de la teatrul "Fantasio" care veneau acolo după spectacole…
Cornel Ciumpiliac a continuat să zboare avionul supersonic MIG-21 până în anul 1979 apoi avionul MIG-23 până în anul 2000 când a ieșit la pensie. În ziua pensionării, comandantul de regiment i-a înmânat, în semn de respect, casca de zbor pe care a purtat-o în atâtea misiuni.


Căpitan-comandor (av.) (r) Nelu Enache - ARPIA, Filiala Constanța


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3545 secunde