Băgați în corzi de cărțile de identitate cu cip. Cât de pregătite sunt instituțiile statului pentru noile documente?

Emiterea cărților de identitate cu cip integrat în România a fost impusă prin Regulamentul U.E. 1157/2019 (ironic, adoptat în perioada în care țara noastră deținea președinția U.E.!); concret, această directivă europeană stipulează că toate statele membre ale uniunii să fie capabile să emită astfel de documente de identitate începând din 2 august 2021. De câțiva ani, subiectul a stârnit fel de fel de reacții și opinii: unii au invocat faptul că acesta este un pas spre o normalitate tehnologică, având în vedere posibilitățile oferite de modernitatea digitală; alții, în schimb, sunt de acord cu teoriile conspiraționiste, cum că se dorește o urmărire mai facilă a oamenilor, o împărțire pe categorii pentru o manipulare mai ușoară sau chiar o exterminare etc.

Cert este că, după o lungă perioadă de discuții pro și contra, începând de luni, 2 august, în România începe emiterea cărților de identitate cu cip. Dar cum este caracteristic țării noastre, și acest demers începe printr-un proiect pilot, pentru a pregăti „terenul” în întreaga țară.

Comisarul șef Cătălin Giulescu a oferit pentru „Cuget Liber” detalii cu privire la proiectul pilot: „Proiectul pilot este aproape de demarare, într-un singur municipiu (n.r. în ce localitate anume va fi implementat urmează să fie anunțat de Ministerul Afacerilor Interne, până la începutul săptămânii viitoare). La această oră, suntem în testări. Proiectul pilot va dura în jur de șase – opt luni, timp în care autoritățile vor verifica cum răspunde infrastructura existentă la nivelul instituțiilor statului la utilizările noului format al cărții de identitate. După această perioadă, treptat, sistemul de emitere va fi extins în întreaga țară. Ne dorim ca, până la sfârșitul lui 2022, emiterea de cărți de identitate biometrice să fie generalizată la nivelul întregii țări”.

Altfel spus, nu se verifică dacă România poate să emită astfel de cărți de identitate într-un număr considerabil – liniile de producție există deja în țara noastră, fiind folosite la pașapoarte, și pentru „adaptare” este nevoie doar de un alt soft – sau dacă românii vor ori ba cărți de identitate cu cip, ci date fiind multiplele moduri în care pot fi folosite aceste documente, se verifică ce investiții trebuie realizate la instituțiile statului, în ce dotări, pentru ca cetățenii să poată folosi noile cărți de identitate.

Ce va conține cipul de pe noile cărți de identitate

„Ca dimensiune, cărțile de identitate biometrice vor fi precum permisele de conducere. Dar, dacă cele în formatul actual sunt realizate cu tehnologia anilor 90, acestea for fi realizate cu tehnologie de ultimă generație. Prin urmare, vor avea și mai multe elemente de securitate. Mai exact, vor avea încorporat un spațiu de stocare (un cip), care va conține imaginea digitală a posesorului și două amprente. Se impune precizat că amprentele vor fi stocate doar pe cipul cărții de identitate, nu vor fi reținute în nicio bază de date. De exemplu, în cazul unei verificări, pentru a verifica identitatea posesorului cărții de identitate, polițistul va realiza o comparație punctuală, între amprentele prelevate în acel moment și cele deținute pe cipul actului de identitate”, a explicat comisarul șef Giulescu.

Un alt element de noutate – care impune schimbările de la nivelul instituțiilor statului – este stocarea pe cip a unui certificat digital cu semnătură electronică avansată. „Concret, această semnătură oferă posesorului posibilitatea de a accesa spațiile virtuale ale instituțiilor prin folosirea cărții de identitate. Fie că vorbim despre Casa Națională de Asigurări de Sănătate – caz în care noua carte de identitate poate înlocui cardul de sănătate -, fie că vorbim despre instituții cu rol financiar, autorități locale care încasează taxe și impozite, ANAF etc, deținătorul se va putea identifica inclusiv în mediul online cu această carte de identitate”, a adăugat reprezentantul Direcției de Evidența Persoanelor. Altfel spus, doar introducând cartea de identitate într-un cititor de date, deținătorul va putea să plătească impozitul la casă, la mașină, fără să mai stea la cozile de la ghișee. Sau va dovedi la medicul de familie că este asigurat la sistemul de asigurări de sănătate, fără să mai plimbe hârtiile de la o instituție la alta.

În prezent, instituțiile statului nu au dotările necesare pentru folosirea acestei cărți de identitate. De unde și nevoia unei perioade mai îndelungate de implementare. „Cartea de identitate biometrică va stimula dezvoltarea de interfețe virtuale la nivelul autorităților”, a subliniat comisarul șef Cătălin Giulescu.



De la 3 august 2031, toți românii vor avea cărți de identitate noi

Pe de altă parte, se impune precizat că inclusiv după ce sistemul de emitere va fi generalizat la nivelul tuturor județelor, românii vor putea să aleagă dacă vor carte de identitate cu cip sau fără. „Cetățenii vor putea să opteze pentru două tipuri: cea biometrică și cea simplă, fără spațiul de stocare. Dar în cazul cărții de identitate simplă, deținătorii nu o vor putea utiliza în călătoriile în străinătate și nici nu vor putea accesa spațiile online ale instituțiilor”, a subliniat comisarul șef Cătălin Giulescu. Diferența dintre noile cărți de identitate simple și cele actuale va fi doar dimensiunea: cele noi vor fi mai mici, precum permisul auto.

De la 3 august 2031, toți românii vor avea o carte de identitate în format nou, fie că este cu cip sau nu.